Întrebată dacă, după patru ani de când este comisar european pentru politică regională, a reuşit că reducă decalajul dintre Est şi Vest, dintre regiunile sărace şi cele bogate, Corina Creţu a spus că ”suntem după o criză, avem un studiu care arată că multe regiuni au reuşit foarte bine să revină la creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă şi alte ţări se află încă în stadiul anterior crizei”.
Ea a subliniat că ”ne aflăm acum în al nouălea an la rând de creştere economică”, dar există şi noi provocări, precum migraţia sau terorismul, lucruri de care trebuie să se ţină cont.
În ceea ce priveşte reducerea fondurilor alocate viitorului cadru financiar multianual al UE (2021-2027) în urma pierderii contribuţiei britanice din cauza Brexit-ului, Corina Creţu a precizat că pe ansamblul bugetului reducerea va fi în medie de 10%, dar în pofida acestei diminuări Comisia Europeană a reuşit să avanseze o propunere care cuprinde cea mai mare anvelopă pentru Politica de Coeziune, de 373 de miliarde de euro.
”Le propunem statelor membre, regiunilor, să se concentreze pe elementele esenţiale ce privesc inovaţia, întreprinderile mici şi mijlocii, eficienţa energetică. Ceea ce acum reprezintă principala forţă directoare pentru întreaga economie europeană”, a indicat ea.
Solicitată de reporter să exprime o părere despre propunerea aprobată de Parlamentul European privind condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea standardelor statului de drept, despre cum ar putea funcţiona aceasta în viitor, având în vedere riscul ca oamenii să fie privaţi de fonduri europene din cauza greşelilor politicienilor, Corina Creţu a susţinut că nu prea înţelege de ce unele state membre ale UE privesc această propunere ca fiind una împotriva lor.
”Pentru că toţi pretindem cel puţin că avem toleranţă zero faţă de fraudă şi corupţie. Iar aceasta este pentru a proteja banii contribuabililor europeni. De pildă, când OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă – n.red.) deschide un caz, noi suspendăm imediat fondurile până când cazul este soluţionat. Când mă pun singură în locul celor cu contribuţie netă, înţeleg că nu puteţi vedea Uniunea Europeană doar ca pe un bancomat. Este o solidaritate împărtăşită şi trebuie să fim împreună atât în vremuri bune cât şi în vremuri rele”, a motivat Corina Creţu.
În acelaşi context, ea a apreciat ca fiind ”un pas înainte” crearea Biroului Procurorului Public European (EPPO), care ”marchează începutului unei noi etape în lupta împotriva fraudei”.
Reporterul postului Euronews a dorit să afle de la Corina Creţu predicţia sa cu privire la evoluţie Uniunii Europene după alegerile europarlamentare, subiect despre care ea a menţionat că ”este evident că ne aflăm într-o etapă în care valurile populiste şi anti-europene cresc”, amintind că DG REGIO (Direcţia Generală pentru Politică Regională şi Urbană din cadrul Comisiei Europene) a publicat recent un studiu pe acest subiect, denumit ”The Geography of EU Discontent” („Geografia nemulţumirii din UE”), ce ”arată că votul anti-UE este motivat în special de o combinaţie de factori, respectiv declinul industrial şi economic pe termen lung, nivelul redus al educaţiei, ceea ce este esenţial, şi lipsa de oportunităţi de locuri de muncă”.
”În opinia mea, aceste alegeri vor fi cel mai mare test după mulţi ani. Nu este vorba despre ideologii politice, ci despre pro-europeni şi anti-europeni”, consideră Corina Creţu.
”Aşadar, cred cu adevărat că este datoria noastră să apărăm acest proiect european care este unic pe planeta noastră şi trebuie să explicăm că nu a fost mereu la fel. Mai ales tinerei generaţii. Pentru că este vorba despre viitorul lor. Aş dori să văd mai mulţi tineri apărând proiectul european. Solidaritatea apare în toate documentele europene. În practică însă, îmi pare rău s-o spun, Uniunea Europeană şi statele membre au devenit mai egoiste ca niciodată, deci chiar cred că trebuie să revenim la solidaritate şi să înţelegem că numai împreună putem reuşi, sau împreună ne vom duce jos şi eşua”, a avertizat ea.