„Există aceste îngrijorări legate de faptul că România nu va reuși să își mențină ținta de deficit. Domnul prim-ministru Grindeanu s-a întâlnit la Bruxelles, săptămâna trecută, cu comisarul european Pierre Moscovici, care a și adresat o scrisoare Guvernului României și Guvernul României, din câte știu eu, e în dialog constant pentru a se încadra în acest deficit și în același timp a-și duce la îndeplinire planul ambițios al programului de guvernare”, a afirmat Crețu.
Ea a spus că există o precauție, la nivel european, cu privire la cheltuielile bugetare.
„Cred că, atât timp cât există sustenabilitate, scopul este acela de a îmbunătăți viața oamenilor (…). În același timp, Comisia Europeană este foarte precaută, pentru că știm cazul Greciei, știm alte cazuri”, a nuanțat ea.
Comisarul european a afirmat că nu există îngrijorări clare privind țara noastră referitor la eventualul deficit. „Încă România nu este pusă sub observație. Există acest semn de întrebare — ‘De unde vor veni resursele?’ și urmează ca Guvernul României să vină cu răspunsurile”, a mai declarat ea, conform Agerpres.
De altfel, Corina Crețu se va întâlni, joi, cu reprezentanți ai Guvernului de la București.
Comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, a fost prezentă, miercuri, anterior conferinței de presă, la dezbaterea „Cinci scenarii pentru Europa” la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din Capitală.
Ea a vorbit cu tinerii despre diverse aspecte ale organismelor europene, cu aplicare în special asupra României. În ceea ce privește dialogurile pe care le are cu autoritățile române, Crețu a spus că nu vine să „impună” nimic.
„Cred că nu ar fi foarte politicos să vă spun ce sfaturi o să le dau celor de la Guvern, pentru că eu nu sunt comisar sovietic, eu sunt comisar european. Eu vin să ajut, nu vin să impun nimic, mă pun la dispoziția Guvernului împreună cu toate serviciile noastre, să ajutăm să depășim aceste întârzieri”, le-a transmis ea studenților.
Comisarul european a mai spus că își dorește demararea implementării proiectelor europene în România pentru perioada 2014-2020.
„În primul rând, urgența numărul unu este ca instituțiile de certificare și de control a celor 23 de miliarde să fie acreditate (…), instituțiile sunt acreditate de către Curtea de Conturi. Deci, noi trebuie să primim o scrisoare de la Curtea de Conturi care să ne asigure că aceste instituții sunt capabile să gestioneze cele 23 de miliarde”, a arătat ea, adăugând că, în prezent, România are contractate doar 5% din cele 23 de miliarde.