Cioloş a dat undă verde: Corina Şuteu a trimis la UNESCO, în ultima zi de mandat, dosarul „Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”

Protecţia patrimoniului naţional este una dintre responsabilităţile principale ale Ministerului Culturii şi intră în prerogativele sale fundamentale, transmite instituţia.

Depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO finalizează un proces început din 2011 (când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO) şi continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloş, prin adăugarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016, se arată pe site-ul ministerului.

”Nu este, aşadar, un act de dispoziţie cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului naţional”, a transmis ministerul, conform News.ro.

Citeşte şi: Liviu Iolu: Cioloş nu a decis să nu fie depus la UNESCO dosarul Roşia Montană, ci să fie depus după o hotărâre comună

Alte articole

Dacian Cioloş laudă Guvernul Ciolacu: Trebuie să recunosc, a negociat bine interesul României la vârful Comisiei Europene

Dacian Cioloş îşi anunţă ieşirea din politica „de partid” după ce REPER nu a atins pragul electoral la alegerile europarlamentare

Valoarea excepţională a Roşiei Montane este recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor din ţară şi din străinătate în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, între care ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.

Odată identificată valoarea excepţională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenţia Patrimoniului Mondial impune obligaţia declanşării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens.

Recunoaşterea internaţională a valorii universale a patrimoniului naţional face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească şi de convenţia UNESCO semnată de România.

”Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esenţială: un monument istoric de importanţă naţională (şi recunoscut ca atare de Statul Român), şi universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate şapte situri din Europa (1) şi a celor mai periclitate din lume (2). Recunoaşterea internaţională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO şi a României, prin semnarea Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural”.

În prezent, România are şase poziţii culturale şi o poziţie naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, centrul istoric al oraşului Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării.

Corina Şuteu îşi manifestă speranţa că ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, va susţine şi va duce mai departe în cele mai bune condiţii acest demers.

Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roşiei Montane aparţine exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial, în baza evaluării dosarului depus.

În perioada februarie – august 2017 va avea loc evaluare tehnică a dosarului, în septembrie 2017 va fi organizată o vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat, iar în iulie 2018 va fi făcută analiza în Comitetul Patrimoniului Mondial şi va fi luată o decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.