Corlăţean cere declasificarea dosarului Hayssam

Corlăţean a atras atenţia că „Guvernul şi-a asumat un risc serios şi s-ar putea să răspundă pentru acest lucru”.

El a adăugat că Opoziţia nu s-a opus niciodată readucerii în ţară a lui Hayssam. „Suntem foarte interesaţi ca tovarăşul, camaradul lui Traian Băsescu, numit Omar Hayssam, să revină în ţară, să povestească anumite lucruri, cum a scăpat, cum a fost scos din România, care sunt conexiunile cu oamenii preşedintelui, care au fost discuţiile care au tot apărut din transcrieri”, a declarat Corlăţean.

Corlăţean a anunţat că solicită declasificarea dosarului Omar Hayssam.

„Sunt preşedintele Comisiei de politică externă, solicit organelor competente în statul român, puterii la cel mai înalt nivel, declasificarea acestui dosar”, a spus preşedintele Comisiei de politică externă.

Alte articole

Omar Hayssam, dus la spital cu pază militară. Omul de afaceri se plânge de măsurile dure luate împotriva sa

Omar Hayssam rămâne în închisoare. Judecătorii i-au respins definitiv cererea de eliberare condiţionată

Titus Corlăţean a mai declarat că nu ştie ca Siria să fi ratificat, la rândul ei, aceste acorduri.

„Vom fi într-o situaţie foarte interesantă dacă România ratifică acest mult discutat tratat şi celelalte, fără ca Siria să le ratifice. Asta ar confirma o dată în plus că a fost un joc politic murdar, de doi bani, pe care Traian Băsescu l-a făcut”, a mai spus preşedintele Comisiei de politică externă din Senat.

Corlăţean a ţinut să precizeze că în cursul anului trecut a trimis scrisori premierului Emil Boc şi ministrului de Externe, Teodor Baconschi, în care îşi exprima poziţia de rezervă a Comisiei de politică externă privind ratificarea, la acel moment, a tuturor acordurilor negociate şi semnate cu Siria, din raţiuni ce ţin de poziţia UE privind regimul sirian. El a arătat că a precizat în acele scrisori faptul că Executivul trebuie să dea în scris că îşi asumă „călcarea în picioare” a poziţiei Uniunii Europene, dacă se doreşte ratificarea acestor acorduri.

Acesta a mai spus că a trimis o scrisoare, la începutul anului, şi premierului Mihai Răzvan Ungureanu, în care a reiterat poziţia Comisiei de politică externă din Senat, iar pe 17 aprilie a primit de la ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, o adresă în care se arată că Guvernul consideră oportună ratificarea acestor acorduri.

Corlăţean a anunţat că membrii comisiei au dat imediat avizul respectiv, pentru toate acordurile cu Siria.

„În consecinţă, cu o amânare de un an, am deblocat procedura de ratificare. În clipa de faţă, Comisia juridică este în examinarea raportului final, luând în considerare şi avizul Comisiei de politică externă”, a mai afirmat Corlăţean.

Preşedintele Comisiei de politică externă a menţionat că, în aviz, membrii comisiei reiterează faptul că pe fond consideră inoportună ratificarea tuturor acordurilor, nu doar cel despre extrădarea lui Omar Haysam, dar şi-a exprimat convingerea că toate cele patru acorduri vor intra în procedură de ratificare în plenul Senatului.

Comisia juridică a Senatului a adoptat, marţi, în unanimitate, rapoarte favorabile pentru proiectele de lege pentru ratificarea Tratatului privind extrădarea între România şi Republica Arabă Siriană şi cel pentru ratificarea Tratatului privind transferarea persoanelor condamnate.

Înaninte de vot, preşedintele Comisiei juridice, Toni Greblă (PSD), a menţionat că a primit o scrisoare din partea Ministerului de Externe, care informează că situaţia politică din Siria este propice ratificării celor două Tratate.

„Legea este impecabilă, este făcută de specialişti. Avem şi avizul Comisiei de politică externă cu această precizare că MAE îşi asumă responsabilitatea în ce priveşte oportunitatea, din punct de vedere politic, a ratificării tratatelor. Vom da raport favorabil în unanimitate pentru ambele proiecte”, a arătat social-democratul.

Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind extrădarea între România şi Republica Arabă Siriană, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie 2010 şi cel pentru ratificarea Tratatului între România şi Republica Arabă Siriană privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie 2010, urmează să fie dezbătute de Senat în calitate de Cameră decizională.

Săptămâna trecută, Comisia juridică a amânat luarea unei decizii pe acest subiect până la primirea unui punct de vedere al guvernului pe tema situaţiei politice din Siria.

Preşedintele Băsescu a declarat, la 16 noiembrie 2011, că aducerea lui Omar Hayssam în România nu este posibilă din cauza blocării la Comisia de politică externă din Senat a acordului de extrădare cu Siria, apreciind că ceea ce face Titus Corlăţean e un blocaj politic mai rău decât „corupţia lui Sorin Apostu”.

El a amintit că în urma vizitei preşedintelui Bashar al-Assad la Bucureşti, în toamna anului 2010, a fost parafat un tratat de extrădare cu Siria.

Potrivit preşedintelui Băsescu, acesta este un document necesar pentru aducerea în ţară a lui Omar Hayssam, în condiţiile în care legislaţia Siriei prevede imposibilitatea extrădării persoanelor care au cetăţenia siriană.

În replică, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a respins „ferm” declaraţiile făcute de Traian Băsescu despre blocarea, la Comisia de Politică Externă a Senatului, a ratificării unor acorduri dintre România şi Siria, inclusiv unul de extrădare, care ar fi aplicabil în cazul lui Omar Hayssam. Corlăţean a spus că afirmaţiile lui Băsescu sunt „minciuni şi manipulări”.

Senatorul PSD a explicat atunci că la Comisia de Politică Externă au fost dezbătute, în două şedinţe, în mai şi iunie 2010, patru acorduri dintre Siria şi România, dintre care unul de extrădare. Potrivit lui Corlăţean, atât senatorii de la putere, cât şi cei din opoziţie, au căzut de acord că nu se impune începerea procedurilor de ratificare, în condiţiile în care comunitatea internaţională a condamnat „regimul criminal” de la Damasc, impunând inclusiv sancţiuni.

Senatorul PSD a mai afirmat că, pentru cazul Hayssam, există o convenţie de asistenţă juridică, înclusiv penală, între cele două state, convenţie semnată în 1978 şi aflată încă în vigoare.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, la 3 februarie 2011, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între România şi Republica Arabă Siriană privind extrădarea şi a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate.