Corlăţean: Negociem un program de investiţii în penitenciare

Întrebat despre intenţia Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg de a da o hotărâre-pilot pentru România privind condiţiile de detenţie, ca urmare a multor decizii de condamnare a Guvernului român pentru nerespectarea articolului 3 din Convenţia Europeană, ministrul Justiţiei a spus că statul speră să evite o astfel de situaţie.

„Sper să evităm o astfel de situaţie. Este evocată o astfel de ipoteză. Cert este că la nivelul spaţiilor de detenţie sunt probleme, au fost condamnări pronunţate de Curtea Europeană şi în acest sens acţionăm, în acest sens avem dialog pentru a obţine fonduri suplimentare, pentru a obţine un sprijin de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru un program de investiţii în administraţia de penitenciare, pentru a obţine de la alte instituţii – nu dau numele instituţiei, pentru că săptămâna aceasta vreau să negociez cu această instituţie – repartizarea în administrarea noastră la minister a unor spaţii suplimentare pe care să le amenajăm pentru a mări capacitatea de primire din administraţia penitenciară, pentru a ameliora condiţiile conform standardelor europene. Altfel discutăm aceleaşi poveşti de ani de zile, nu s-a întâmplat absolut nimic fundamental şi vom continua să fim condamnaţi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat ministrul Corlăţean.

Anul trecut, în 20 de cauze privind români, CEDO a reţinut încălcarea dreptului de a nu fi supus torturii sau unor tratamente inumane şi degradante, consacrat de articolul 3 din Convenţia Europeană, sub aspect material şi procedural. Un număr mare de condamnări privind încălcarea articolului 3 s-a înregistrat din cauza condiţiilor necorespunzătoare din penitenciare în care reclamanţii au fost /sunt deţinuţi, în special ei plângându-se de suprapopularea închisorilor şi lipsa condiţiilor de igenă, potrivit datelor statistice publicate de CEDO la 31 decembrie 2011.

Unul din cazurile pentru care România a fost condamnată este cel al fostului consilier guvernamental Fănel Pavalache – condamnat la şase ani detenţie – autorităţile române i-au aplicat rele tratamente în detenţie, respectiv că a fost supus la fum de ţigară, şi că i-au încălcat prezumţia de nevinovăţie. Astfel, în octombrie 2011, CEDO a decis despăgubirea morală a lui Păvălache cu 10.000 de euro şi 1.800 de euro pentru costuri şi cheltuieli.

Alte articole

Protest inedit al poliţiştilor din penitenciare în contextul adoptării „ordonanţei trenuleţ”. Îi vor lăsa pe deţinuţi nesupravegheaţi

Polițiștii și angajații din penitenciare protestează luni în fața Guvernului. Sindicaliștii susțin că tăierile salariale și ”ordonanța trenuleț” impun o ”nouă formă de sclavie modernă”

În mai anul trecut, un alt deţinut, de la Jilava, a obţinut 13.000 de euro despăgubiri, după ce s-a plâns Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg de condiţiile deplorabile din Penitenciarul Jilava, respectiv de supraaglomerare şi de prezenţa şaorecilor, păduchilor, puricilor. Gheorghe Costică Todireasa a fost închis la Penitenciarul Bucureşti Jilava, după o condamnare pentru înşelăciune.