Decizia instanţei este definitivă şi menţine soluţia Judecătoriei Ploieşti care a emis mandat de arestare preventivă pe numele administratorului de facto al complexului Ferma Dacilor, Cornel Dinicu, şi mandat de arest la domiciliu pe numele Adelinei Elena Ilie şi al administratorului din acte, Adrian Ristin.
”În temeiul art 425 ind.1 alin.7 pct.1 lit. b rap. la art.204 Cod procedură penală, respinge ca nefondate contestaţiile formulate de inculpaţii Dinicu Cornel, aflat în prezent la CRAP-IJP Prahova, Ristin Vitomir Adrian şi Ilie Adelina Elena, şi de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, împotriva încheierii nr. 1/03.01.2024 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Ploieşti în dosar nr. 11/281/2024. În baza art.275 alin. 2 Cod proc. penală, obligă pe contestatorii inculpaţi Dinicu Cornel, Ristin Vitomir Adrian, Ilie Adelina Elena la plata sumei de câte 100 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat. În baza art. 275 alin. 3 Cod proc. penală, cheltuielile judiciare avansate în vederea soluţionării contestatiei formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti rămân în sarcina statului”, se arată în decizia instanţei.
Hotărârea este definitivă.
Controversatul om de afaceri Cornel Dinicu, al cărui nume nu apare în documentele oficiale ale firmei care administrează complexul turistic de la Tohani, se află în arest preventiv din 3 ianuarie. Tot de la acea dată, Adelina Elena Ilie şi Adrian Ristin, administratorul complexului turistic, au fost plasaţi în arest la domiciliu.
Unul dintre avocaţii lui Dinicu, Iancu Toader, declara luni, la România TV, că în opinia sa motivarea procurorilor care au cerut arestarea clientului său este ”puerilă” şi că nu există probe certe care să îl incrimineze pe acesta.
”Să pleci de la nişte ipoteze empirice, de la simple supoziţii şi probabilităţi – chiar raportul ISU dă nişte ipoteze probabile şi nu trage o concluzie cu caracter tehnico-ştiinţific – pentru a-l anatemiza pe acest om şi a-i pune în cârcă toată această rezoluţie infracţională, mi se pare prea mult la acest moment, când ne aflăm într-o fază incipientă a procesului penal şi trebuie să discutăm strict ce pericol public reprezintă acest om, în drama pe care o trăieşte, să suporte consecinţele celei mai dure măsuri de prevenţie. Dacă la momentul respectiv considerai că nu este un pericol public şi omul a fost lăsat pentru cele creştineşti şi aşa mai departe, nu ai considerat că este un pericol public, brusc, după câteva zile, constaţi că se impune arestarea preventivă subsumat unei motivări puerile cum că dânsul trebuie extras din comunitate deoarece reprezintă un pericol şi aşa s-ar da un exemplu opiniei publice. Or, noi nu judecăm emoţional, nici pentru opinia publică”, declara avocatul.
O expertiză chimică urmează a stabili cauza exactă a incediului de la Ferma Dacilor. Ea fost dispusă în dosar. Între timp, Cornel Dinicu susţine acum că o ţigară uitată de tinerii din mansardă ar fi putut duce la izbucnirea incendiului.
De asemenea, Cornel Dinicu susține că nu-și mai amintește câte controale au făcut reprezentanții ISU la pensiune. Pe de altă parte, se folosește de fiul mort pentru a obține clemență din partea judecătorilor și susține că victimele nu erau turisti, ci erau musafiri.
„Am luat toate măsurile necesare pentru împiedicarea acestui dezastru, respectiv, în jurul anului 2019. Aproximativ, când am început demersurile în vederea obținerii autorizațiilor ISU și toate celelalte autorizații de funcționare.
Arăt că nu aveam un consum foarte mare în noaptea producerii evenimentului întrucât dețineam aparate electrice cu un consum scăzut, ne-am instalat butelii de gaze peste tot și majoritatea funcționau cu buteliile de gaze, iar încălzirea era pe lemne, respective peleți. Precizez că nu era nevoie de o noua autorizație în ceea ce privește electricitatea, atât timp cât nu depășeam consumul din ferma, iar când aveam nevoie, porneam generatoare de producere a curentului electric pentru care era folosită motorina. Dețineam cel puțin 10 generatoare pe care le foloseam în funcție de consumul curentului.
Locația era prevăzuta cu senzori de fum, hidranți interiori și exteriori și centrala adresabilă cu senzori de fum, iar in noaptea incendiului acești senzori de fum nu au functionat, respectiv nu funcționau de câteva zile in urmă, astfel ca l-am rugat pe administratorul curții, dl Ristin să sune la firma care se ocupa de întreținerea centralei, iar acesta mi-a comunicat ca nu au răspuns la telefon.
Arăt că după ce am desfăcut hidranții, a apărut fiul meu cu o drujbă pentru a tăia pereții care dădeau în camerele copiilor, pereții fiind construiți din rigips și tencuială, iar prin pereți nu existau cabluri electrice, acestea erau prin pardoseală: nu sunt sigur. cred că existau prize și întrerupătoare pe acești pereți”, a declarat Dinicu în faţa instanţei, potrivit Realitatea.