Corneliu Vadim Tudor, mărturie emoţionantă înainte de a intra în direct la România TV: „Era supărat”

Corneliu Vadim Tudor a murit la vârsta de 65 de ani. Tribunul s-a simţit rău, iar la ora 7 dimineaţa, împreună cu soţia, a ajuns la Spitalul Militar din Capitală. Imediat a fost preluat de medici, însă starea tribunului era una extrem de gravă. Avea 500 glicemia, iar cu două ore înainte de a ajunge pe mâna specialiştilor suferise un infarct.

Timp de două ore medicii i-au făcut masaj cardiac şi au reuşit să-i repornească inima. Cadrele medicale au folosit toate mijloacele de resuscitare pentru a-l salva pe politician. L-au operat şi i-au pus 4 stenturi.

Au fost făcute toate eforturile pentru salvarea lui Corneliu Vadim Tudor. Au fost aduşi doctori din turele libere, a sosit urgent chiar şi o echipă de medici americani cu elicopterul de la Târgu Mureş.

Toate eforturile au fost în zadar. Corneliu Vadim Tudor s-a stins din viaţă la ora 18.30. Vestea a picat ca un trasnet pentru soţia, fetele, dar şi apropiaţii tribunului.

Alte articole

Fiicele lui Corneliu Vadim Tudor s-au împăcat, după opt ani, de la dispariţia tatălui lor: „Înseamnă că e liniştit”

Oana Lis, în sapă de lemn: „Când nu ai bani, nu îți e foame”. Soţia lui Viorel Lis vrea să vândă un cadou preţios de la Vadim Tudor

Potrivit unor surse medicale, cauza decesului a fost distrugerea unei părţi importante a muşchiului inimii. Corneviul Vadim Tudor avea 65 de ani.

Corneliu Vadim Tudor a fost invitat, vineri seară, 11 septembrie, la România TV, unde a dezbătut diverse subiecte alături de avocatul Aurelian Bădulescu şi Luis Lazarus. Înainte însă de a intra în direct, tribunul le-a mărturisit prezentatorilor că regretă că nu-şi petrece timpul alături de familie şi din cauza asta el era foarte supărat.

„A ajuns cu cateva minute inainte de ora 22:00, era vizibil obsoit dar nu-i lipsea umorul caracteristic si zambetul de pe buze. Dupa ce ne-a salutat, ne-a spus ca e vineri si ca ar fi stat cu familia acasa, era suparat ca si-a lasat fetele si sotia singure, ar fi petrecut seara cu ele”, declara Marius Nita, realizatorul emisiunii Cancan.ro de la România TV.

Dupa emisiune, Corneliu Vadim Tudor a mai marturisit ca nu se grabeste sa-si vada fetele maritate, ci mai degraba cu studiile terminate.

„L-am intrebat daca se pregateste sa devina socru mic, vazand speculatiile facute in presa, referitoare la fiica lui si iubitul acesteia. Mi-a raspuns pe un ton revoltat: niste prostii, fetele mele se pregatesc sa reinceapa facultatea, nicidecum sa se marite. Mi-a mai spus ca fetele lui sunt pazite tot timpul de bodyguarzi si ca sunt copii cuminti”, declara Marius Nita.

Vezi: Cum arată fiicele şi soţia lui Vadim Tudor FOTO

Vadim Tudor a fost un tată sever. La una dintre emisiunile în care a fost prezent în studioul România TV împreună cu fiicele sale, el a dezvăluit că le pedepsea dacă nu îl ascultau. Iar fetele îl criticau pentru comportamentul public.

Corneliu Vadim Tudor s-a născut în 28 noiembrie 1949, în Bucureşti, era scriitor, politician şi jurnalist. Este fondatorul Partidului România Mare, fost membru al Parlamentului European şi fost senator.

Tribunul era căsătorit şi avea două fiice, Lidia şi Eugenia.

Fiica cea mare a scriitorului, Lidia, are 25 de ani şi a absolvit Facultatea de Ziaristică din cadrul Universităţii Spiru Haret. Eugenia are 19 ani şi a absolvit Liceul Ion Luca Caragiale din Capitală şi a obţinut la Bacalaureat 2013 media 7.71.

CITEŞTE ŞI CORNELIU VADIM TUDOR, poezie CUTREMURĂTOARE înainte de moarte: „Ultima cafea”

Corneliu Vadim Tudor a absolvit în 1967 Liceul Sf. Sava, iar în anul 1971 cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, obţinând licenţa cu o teză despre „Sociologia religiei”.

Citeşte şi CORNELIU VADIM TUDOR, poezie CUTREMURĂTOARE înainte de moarte: „Ultima cafea”

Corneliu Vadim Tudor şi-a început activitatea în presă la România Liberă şi revista Magazin (1972-1975), iar în anul 1972 a participat la Festivalul Mondial de poezie de la Struga (Iugoslavia).

Din 1975 a devenit redactor la agenţia de presă Agerpres (decembrie 1975-decembrie 1989), iar după 1989 a înfiinţat publicațiile România Mare, Politica și Tricolorul, precum și Editura Fundației „România Mare”.

Citeşte şi Corneliu Vadim Tudor A MURIT

Vadim Tudor a publicat 32 de cărți, din care volume de poezie și publicistică, unele editate și în franceză, engleză și arabă, și a scris piese de teatru.

    1977: Poezii, Editura Eminescu
    1977: Epistole vieneze, Ed. Eminescu
    1979: Poeme de dragoste, ură și speranță, Ed. Eminescu
    1981: Idealuri, Ed. Eminescu
    1983: Saturnalii, Ed. Albatros
    1983: Istorie și civilizație- Ed. Eminescu
    1983: Mîndria de a fi români- Ed. sport-turism
    1986: Miracole, Ed. Albatros,
    1986: Carte românească de învățătură, Ed. Fundației România Mare
    1990, 1991 și 1992: Jurnal de vacanță,
    1996: Poems, Ed. Fundației România Mare & Editura Aggi, Torino
    1998: Piesele de teatru radiofonic:
        Colindul puiului de cerb, 1968,
        Secerișul de iarnă, 1976
        Domnul Tudor din Vladimiri, 1977
        Adevărul la puterea I-a, 1977
        Toată lumea știe fotbal (premieră în decembrie 1989 la teatrul Constantin Tănase)
    Europa Creștină, 2010
    Artificii, 2010

Este co-autor, împreună cu Sergiu Nicolaescu, al scenariului filmului Triunghiul Morții, în regia celui de al doilea.

Corneliu Vadim Tudor și-a început cariera politică odată cu crearea Partidului România Mare (PRM) — 20 iunie 1991—fiind membru fondator al acestei formațiuni politice.

La 27 septembrie 1992, în urma scrutinului legislativ, Corneliu Vadim Tudor a fost ales senator în circumscripția electorală nr. 41 București. A fost secretar al Senatului, membru în grupul parlamentar „Partida Națională” (PN) și al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din partea PN (18 noiembrie 1993-23 octombrie 1995).

A fost reales senator, în cadrul aceleiași circumscripții, în urma alegerilor din noiembrie 1996. În cadrul acestei legislaturi a fost vicelider al Grupului Parlamentar al Partidului România Mare și membru în Comisia pentru politică externă.

În urma alegerilor legislative din 26 noiembrie 2000, a obținut un nou mandat de senator. A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg (până în decembrie 2002).

Senator de București și între 2004-2008, când a ocupat funcțiile de vicepreședinte al Senatului și de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (din martie 2006).

La alegerile parlamentare în sistem uninominal din noiembrie 2008, nu a mai intrat în Parlament.

A candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 1996, obținând 4,72 % din totalul voturilor valabil exprimate, respectiv 597.508 voturi, clasându-se pe locul al cincilea din 16 candidați. La alegerile prezidențiale din 2000, în primul tur de scrutin, din 26 noiembrie, liderul PRM a primit 28,34% din totalul sufragiilor valabil exprimate, ocupând poziția a doua. În al doilea tur, din 10 decembrie 2000, a obținut 33,17% din voturi, fiind devansat de contracandidatul său, social-democratul Ion Iliescu (66,83% din voturi).

La alegerile prezidențiale din noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), Corneliu Vadim Tudor s-a clasat pe locul al treilea, cu un procentaj de 12,57%. La alegerile prezidențiale din 22 noiembrie 2009, s-a clasat pe locul al patrulea, cu 5,56% din voturile valabil exprimate.

Corneliu Vadim Tudor a fost ales europarlamentar pe listele PRM (partid neafiliat) în cadrul scrutinului din 7 iunie 2009. În Parlamentul European, în legislatura 2009-2014, a făcut parte din Comisia pentru cultură și educație (16 iulie 2009-18 ianuarie 2012 și 19 ianuarie 2012-30 iunie 2014), din delegația pentru relațiile cu Elveția și Norvegia, Comisia parlamentară mixtă UE-Islanda și Comisia parlamentară mixtă a Spațiului Economic European (SEE) (16 septembrie 2009-30 iunie 2014).

A fost distins cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2004). În 2007 a primit Medalia de Bronz a Vaticanului, înmânată de Suveranul Pontif Papa Benedict al XVI-lea.