„Abordarea noastră a fost testare, identificarea celor pozitivi şi izolarea lor. Am încercat să găsim un echilibru între păstrarea sănătăţii oamenilor şi încercarea de a nu face rău economiei în mod ireparabil”, a explicat premierul leton.
Citeşte şi: Spania decide să relaxeze măsurile de restricţie. Copiii vor putea ieşi la joacă
Primul caz înregistrat în Letonia a fost în 2 martie. După 11 zile, guvernul a declarat starea de urgenţă şi a interzis adunările cu mai mult de 200 de persoane, a închis şcolile, cinematografele şi teatrele şi s-a concentrat pe protejarea personalului sanitar. Magazinele şi fabricile au fost închise doar la sfârşitul săptămânii.
În 29 martie au fost introduse şi regulile de distanţare socială: păstrarea distanţei de doi metri între persoane, cu posibilitatea de a ieşi din casă, câte două persoane sau în familie. Acestea s-au aplicat şi în baruri şi restaurante.
„Am urmat întocmai sfaturile epidemiologilor. Eu însumi am stat în izolare zece zile, pentru că după o întâlnire cu un parlamentar, s-a descoperit că era infectat. Guvernul a lucrat doar online”, a spus premierul leton.
Primul deces din cauza COVID-19 a fost înregistrat în Letonia în 3 aprilie.
„Poate asta este una dintre marile diferenţe, am făcut mulţi paşi de pregătire, înainte ca primul om să moară”, a adăugat Krisjanis Karins.
Premierul leton spune şi că, deşi a avut dificultăţi, a reuşit să facă stocuri de materiale de protecţie pentru personalul sanitar pentru trei luni.
„Am făcut asta într-o manieră centralizată, cum nu mai făcusem. Spitalele, doctorii, de obicei se aprovizionează singuri, dar aveam nevoie de cantităţi mari, de pe o piaţă acerbă. Am avut multe încercări eşuate de a achiziţiona echipament”, explică premierul leton.
Citeşte şi: O nouă schemă de tratament va fi folosită pe pacienţii cu coronavirus din Timişoara
Isaac Ben-Israel afirmă că decizia î
Letonia a testat 2% din populaţie şi a făcut anchete epidemiologice seriose pentru fiecare caz testat pozitiv. Deşi numărul deceselor este scăzut, premierul nu lasă garda jos şi crede că se poate mai bine.