Țigările par un aliat improbabil împotriva unui virus respirator. Fumătorii sunt afectați mai sever de răceli și gripe iar fumatul de-a lungul unei perioade îndelungate poate provoca emfizem pulmonar, o boală a plămânilor care produce alterarea respirației și reduce capacitatea de efort fizic, o stare patologică ireversibilă.
Dar datele apărute în țările afectate inițial de pandemia COVID-19 au perplexat medicii: procentul fumătorilor printre cei spitalizați cu noul coronavirus era mai mic decât cel raportat la populația totală.
În China, de exemplu, doar 8% din cei internați cu COVID-19 erau fumători deși 26% din totalul populației fumează. Procentele echivalente pentru Italia sunt de 8% fumători spitalizați, raportat la un procent de 19% din populația totală.
„Datele păreau să se repete în mai multe țări”, spune Alberto Nájera de la Universitatea Castilia-La Mancha din Spania, a cărui echipă a analizat rezultatele din primele 18 rapoarte apărute privind fenomenul respectiv.
Acesta afirmă că nicotina ar putea reduce tendința sistemului imunitar de a răspunde disproporționat în fața virusului și cauza o furtună de citokine, un fenomen hiper-inflamatoriu care poate fi fatal.
O idee diferită, formulată de Jean-Pierre Changeux de la Institutul Paster din Paris, susține că nicotina scade cantitatea receptorilor ACE2 din plămâni, folosiți de către coronavirus să pătrundă în celulele pulmonare.
Dar multe dintre raportări au descoperit că o rată mai scăzută a fumătorilor printre pacienții COVID-19 sugerează că fumatul este mai întâlnit printre pacienții care dezvoltă cele mai grave forme ale bolii și mor, un lucru greu de explicat dacă nicotina protejează cu adevărat împotriva coronavirusului.
Unele semne de întrebare au fost ridicate și asupra acurateții raportărilor inițiale.
Unii pacienți înregistrați ca nefumători ar fi putut să se fi lăsat recent datorită pandemiei, afirmă Nick Hopkinson de la Imperial College din Londra. Există de asemenea speculații că în unele țări ca Italia unde nu existau destule paturi în secțiile de terapie intensivă unii ar fi putut minți că nu fumează, potrivit acestuia.
Probabil cea mai mare îngrijorare este legată de faptul că nu ar fi validă o comparație între rata fumătorilor internați în spitale cu COVID-19 și procentul lor din populația totală, afirmă Eleanor Murray de la Universitatea din Boston.
Potrivit acesteia, majoritatea persoanelor care dezvoltă forme suficient de grave ale COVID-19 pentru a fi spitalizate sunt mai în vârstă iar, în general, rata fumătorilor în rândul vârstnicilor este mai scăzută.
În loc să analizeze rata fumătorilor din rândul pacienților spitalizați, Hopkinson folosește o aplicație descărcată de 1,5 milioane de persoane din Maria Britanie folosită pentru a monitoriza cazurile COVID-19.
Rezultatele sale nu au fost publicate încă dar acesta sugerează că fumătorii ar avea o probabilitate cu 25% mai ridicată de a prezenta simptome asociate COVID-19 – însă analiza sa se bazează pe autoraportări în loc de teste medicale.
Un studiu recent care a analizat istoricul medical a 17 milioane de persoane din Marea Britanie pentru a determina factorii de risc asociați decesului din cauza COVID-19 arată că rezultatele în rândul fumătorilor variază în funcție de ce alți factori de risc sunt prezenți.
Dar cea mai logică analiză, ținând cont doar de criteriile vârstă și sex, arată că fumătorii au un risc oarecum mai ridicat de a muri din cauza COVID-19, potrivit lui Hopkinson.
„Ipoteza că fumatul protejează împotriva noului coronavirus este interesantă și tulburătoare, dar nu stă în picioare în fața verificărilor”, afirmă Nick Hopkinson.