Din 2003, acest indicator a crescut progresiv în Rusia, ajungând la 73,3 ani în 2019, înainte de a scădea brusc la 71,5 ani între ianuarie şi decembrie 2020, potrivit The Moscow Times. Potrivit ministerului, speranţa de viaţă în scădere se explică printr-un excedent de decese în urma epidemiei de COVID-19, care a reprezentat „una dintre cele mai mari provocări” pentru sistemul sanitar rus.
La mijlocul lunii aprilie, ministrul sănătăţii Mihail Muraşko a recunoscut că pandemia a avut „consecinţe demografice negative” şi a dus la scăderea speranţei de viaţă. Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a trasat ca obiectiv o speranţă de viaţă de 78 de ani până în 2030, calificând situaţia demografică actuală în Rusia drept „alarmantă”.
Ministerul Sănătăţii de la Moscova a confirmat de asemenea marţi că ţara a înregistrat o creştere a mortalităţii cu 17,9% în 2020 în raport cu anul 2019. Guvernul rus a fost acuzat că a minimizat consecinţele epidemiei, numărând doar decesele a căror cauză principală a fost coronavirusul, după confirmarea în urma autopsiei.
După o primă carantină impusă în primăvara anului trecut, Rusia a relaxat treptat măsurile de restricţie împotriva coronavirusului, asigurându-se că vârful pandemiei a trecut şi nedorind să afecteze şi mai mult o economie şi aşa anemică. Autorităţile mizează de asemenea pe vaccinul lor Sputnik V, chiar dacă campania de vaccinare decurge lent pe fondul neîncrederii ruşilor în serul naţional.
Vicepremierul responsabil de sănătate, Tatiana Golikova, a indicat marţi că peste 12 milioane de persoane au primit deja prima doză de vaccin, ceea ce reprezintă puţin peste 8% din populaţia rusă.