Coronavirusul afectează şi creierul. Ultimele descoperiri ale virusologilor

Medicii din New York care tratează pacienţi afectaţi de Covid-19 au observat din ce în ce mai mult că, odată cu febra, tusea şi respiraţia îngreunată, apare un alt simptom: unii sunt confuzi, până în punctul în care nu mai ştiu unde se află, nici în ce an. Această pierdere a reperelor este uneori legată de lipsa de oxigen în sânge, dar la unii bolnavi nivelul de confuzie pare a fi în afara proporţiei în raport cu nivelul de afectare a plămânilor lor, scrie news.ro. 

Pentru Jennifer Frontera, neurolog la spitalul universitar Langone din Brooklyn, se pune problema impactului noului coronavirus asupra creierului şi asupra sistemului nervos.

Studiile încep să descrie fenomenul. În revista Asociaţiei de medicină americană (Jama), săptămâna trecută, medicii au raportat că 36% dintre 214 pacienţi chinezi au avut simptome neurologice, de la pierderea mirosului, la dureri nervoase şi până la convulsii şi accidente vasculare cerebrale (AVC). 

În New England Journal of Medicine, revistă medicală americană, medicii francezi de la Strasbourg au descris că mai mult de jumătate dintre 58 de pacienţi aflaţi la Terapie Intensivă erau confuzi sau agitaţi. Scanerele care au urmărit activitatea creierului au evidenţiat posibile inflamaţii. „Toată lumea spune că este o problemă de respiraţie, dar asta afectează ceva care ne este preţios, creierul”, a spus S. Andrew Josephson, şeful departamentului de Neurologie al Universităţii San Francisco. „Dacă vă simţiţi confuzi, dacă aveţi probleme de gândire, sunt motive bune să consultaţi un medic”, a adăugat el. „Ideea că trebuie să mergem la medic doar dacă nu respirăm bine nu mai este valabilă”. 

Alte articole

Circa 10.000 de persoane au dat în judecată statul elvețian și cer despăgubiri după măsurile restrictive din pandemia de COVID-19

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Virusologii nu sunt deloc surprinşi că noul tip de coronavirus, Sars-CoV-2, poate să afecteze creierul şi sistemul nervos, deoarece această legătură a fost observată la alte virusuri, în special la sida, la HIV. Virusurile pot afecta creierul în două feluri principale, explică Michel Toledano, neurolog la Mayo Clinic în Minnesota. Primul este prin declanşarea unui răspuns imunitar anormal numit „furtună de citokine”, care provoacă o inflamare a creierului: asta se numeşte o encefalită auto-imună. A doua este printr-o infecţie directă a creierului: se numeşte encefalită virală. Creierul este protejat de ceea ce numit bariera hemato-encefalică: rolul ei este de a bloca substanţele intruse, dar ea poate fi străpunsă.  

Unii emit ipoteza că nasul poate fi calea de acces către creier, pentru că pierderea mirosului este comună la mulţi bolnavi de Covid-19. Dar nu este verificat şi mulţi pacienţi care-şi pierd mirosul nu au probleme neurologice serioase. Pentru a afla, virusul trebuie detectat în lichidul cefalorahidian. Acest lucru a fost realizat la un japonez în vârstă de 24 de ani, al cărui caz a fost descris în International Journal of Infectious Disease. Ela  suferit de confuzie şi de convulsii iar imagini ale creierului au arătat inflamaţii. Dar testul nu este încă validat şi cercetătorii rămân prudenţi. 

Pentru a elucida aceste mistere, Jennifer Frontera, care predă la Universitatea din New York, colaborează la un proiect de cercetare internaţional ce vizează să standardizeze colectarea datelor. Echipa sa a documentat crize convulsive la pacienţii cu Covid-19 care nu au avut niciodată înainte de a se îmbolnăvi. Cercetătorii au observat de asemenea minuscule hemoragii cerebrale caracterizate „inedite”. Ei vor să preleveze lichid cefalorahidian de la o persoană în vârstă de 50 de ani a cărui substanţă albă din creier este grav afectată. Dar aceste prelevări sunt dificil de realizat la pacienţii care respiră artificial. 

Cei care supravieţuiesc sunt consultaţi şi de neurolog. „Vedem mulţi pacienţi în stare de confuzie”, a spus Rohan Arora, neurolog la spitalul Long Island Jewish Forest Hills. El afirmă că 40% dintre cei care se vindecă sunt afectaţi. Nu se ştie dacă aceste tulburări sunt de durată. Trecerea prin Terapie Intensivă este, în sine, o sursă de confuzie, în special din cauza medicamentelor. Dar neurologul a constatat că reîntoarcerea la normalitate, pentru pacienţii de Covid-19, pare să ia mai mult timp decât pentru cei care au trecut printr-o criză cardiacă sau un AVC.