La cercetare a participat și Institutul de Nanotehnologie din cadrul Consiliului Național de Cercetare italian, CNR-Nanotec din Cosenza, scrie Il Messaggero, citat de Rador.
Studiul realizat de Bruno Rizzuti de la CNR-Nanotec alături de un grup de cercetători din Zaragoza și din Madrid relevă faptul că quercitina este „letală” pentru virusul Sars-CoV-2, , prin blocarea activității enzimatice a 3CLpro.
„Simulările pe computer au arătat că quercitina se leagă exact de locul activ al proteinei 3CLpro, împiedicându-l să-și îndeplinească corect funcția. Deja, în acest moment, această moleculă este la același nivel cu cele mai bune antivirale avute la dispoziție împotriva coronavirusului, însă niciunul nu este aprobat ca medicament”, a explicat Bruno Rizzuti, autorul părții computerizate a studiului, conform Hotnews.
Potrivit cercetătorilor, quercitina „este prezentă din abundență în legumele obișnuite, precum caperele, ceapa roșie și ridichia, și este cunoscută pentru proprietățile sale antioxidante, antiinflamatoare, anti-alergice și anti-proliferative. Proprietățile sale farmacocinetice sunt, de asemenea, cunoscute și este foarte bine tolerată de om”.
De asemenea, quercitina „poate fi ușor modificată pentru a dezvolta o moleculă de sinteză și mai puternică, datorită dimensiunilor reduse și a grupurilor funcționale deosebite prezente în structura sa chimică. Deoarece nu poate fi brevetată, oricine o poate folosi ca punct de plecare pentru noi cercetări”.
„Această proteină are o structură dimeră, formată din două subunități identice, dotate fiecare cu un loc activ esențial pentru activitatea sa biologică. Într-o primă fază a lucrării a fost studiată sensibilitatea la diferite condiții de temperatură și PH, cu diferite tehnici experimentale: un rezultat important, deoarece multe grupuri lucrează la 3CLpro ca posibilă țintă farmacologică, în virtutea faptului că este puternic păstrată în toate tipurile de coronavirus. Pentru această proteină, moleculele care acționează ca inhibitori au fost deja raportate în literatura de specialitate, dar nu pot fi utilizate ca medicamente datorită efectelor lor secundare”, explică Olga Abian de la Universitatea din Zaragoza, primul autor al publicației.