Coronavirusul poate afecta orice organ care conţine vase sanguine. Specialist: „Aproape orice om care se simte rău poate avea COVID”

Jurnalistul este de părere că noul coronavirus este diferit de un virus gripal. 

„Virusul gripal se agață de plămâni și de căile respiratorii. Coronavirusul ajunge în corp prin căile respiratorii, dar se fixează cu adevărat în interiorul vaselor de sânge, provocând, astfel, o boală a vaselor de sânge”, spune Donald J. McNeil Jr.

Jurnalistul atrage atenţia că cel mai mare pericol legat de COVID este faptul că, ataşându-se de vasele de sânge, poate afecta absolut orice organ este foarte vascularizat. De pildă, plămânii, rinichii, intestinele, toate aceste organe având un număr mare de vase de sânge, pot fi puternic afectate. La fel şi creierul,  însă acesta este afectat de coronavirus într-o mai mică măsură, întrucât este format, în mare parte, din celule nervoase, pe care noul coronavirus nu le atacă.

Citeşte şi „Anul şcolar nu va începe la 15 septembrie, nu vom avea alegeri în 27 septembrie”. Scenariu îngrijorător anunţat de un fost şef SRI

Alte articole

Gripa face ravagii în România. Numărul cazurilor a explodat, trei oameni au murit într-o săptămână

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Altfel spus, orice persoană care trece pragul cabinetului medical pentru că se simte rău poate avea coronavirus. Dacă apar simptome de AVC, sau simptomele unui atac de cord, sau de artrită, poate fi vorba despre infecţie cu coronavirus. 

Adevărul despre mutaţiile coronavirusului

La ora actuală, coronavirusul suferă mutaţii la fiecare două săptămâni. „Cele mai multe mutaţii nu sunt importante. Cele mai multe nu schimbă felul în care funcționează virusul”, spune Donald J. McNeil Jr.

El precizează că se cunosc două tulpini importante ale virusului. Una este cea originală, din Wuhan, cealaltă este tulpina europeană. Despre tulpina europeană secialiştii sunt de părere că aceasta este mai transmisibilă decât cea originală.

„Tulpina de Wuhan este evident cea originală. Acolo a început virusul. Dar a mers în jurul Asiei. Apoi s-a dus în Iran. Apoi s-a dus în Italia. Și în Italia, mutația a avut loc probabil cândva în februarie. Cu siguranță nu a făcut virusul mai periculos, dar se pare că l-a făcut mai transmisibil”, spune jurnalistul american.

Citeşte şi Ministrul Sănătăţii: „Nu mai avem acum pârghii ca să controlăm epidemia”

Pe măsură ce infectează mai multe gazde, virusurile tind să devină „mai puțin letale”, dar, din păcate, mai transmisibile. De exemplu, o persoană care poartă virusul, iar acesta trece printr-o mutaţie în interiorul organismului şi rezultă o tulpină mai mortală, respectiva persoană va ajunge să poarte două tulpini. Persoana poate transmite virusul către alte două persoane. Cea care primește tulpina mortală poate muri chiar în timp ce doarme. „În timp ce persoana cu tulpina mai puțin letală, dar mai transmisibilă, s-ar putea duce într-un club unde ar putea infecta 40 de persoane”, explică jurnalistul.

Evoluţia virusului gripal

Jurnalistul McNeil Jr. explică evoluţia virusului gripal, similar coronavirusului. În prima fază, adică prin anul 1918, în timpul epidemiei de gripă spaniolă, virusul gripal a fost „extrem de mortal”. Apoi „a dispărut o perioadă”. În a treia etapă, „a trecut la porci și a fost pentru o vreme un virus al porcilor”. În a patra fază, când s-au născut suficienți oameni care nu mai avuseseră virusul, virusul a reapărut la oameni, dar „a reapărut ca gripa sezonieră H1N1”, care a devenit din ce în ce mai puțin letală, „însă mai transmisibilă”.

„Practic, toate virusurile fac asta”, spune jurnalistul.

Un alt aspect îndelung dezbătut este cel referitor la răspândirea coronavirusului în spaţiile închise. problema intervine acolo unde există spaţii închise care trebuie să fie funcţionale, cum ar fi instituţiile de învăţământ. „Pot copiii să meargă din nou în siguranță la școală? Specialiştii nu sunt încă deplin convinşi de lucrul ăsta, totuşi există tot mai multe indicii că poate fi destul de sigură deschiderea școlilor la toamnă, în special pentru cei foarte mici. Există tot mai multe dovezi că aceștia nu sunt transmițători ai virusului la adulți”, este de părere jurnalistul.