Fratele lui Dinel Staicu fusese arestat preventiv în 28 martie 2013, fiind acuzat că le-a dat mită 80.000 de euro judecătoarelor Viorica Dinu şi Antonela Costache, de la Tribunalul Bucureşti, care au spus că pot interveni la colegi judecători, pentru a-i determina să pronunţe o soluţie de punere în libertate a lui Dinel Staicu. Cei 80.000 de euro ar fi fost daţi cu ajutorul avocatei lui Dinel Staicu, Ileana Alina Răducan, arestată şi ea iniţial în dosarul judecătoarelor Dinu şi Costache.
Staicu şi Răducan au fost trimişi în judecată, alături de judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu şi alte 17 persoane, în 8 iulie, de Direcţia Naţională Anticorupţie.
Conform motivării deciziei prin care Curtea de Apel a dispus arestarea judecătoarei Cîrstoiu şi a fiului său, avocata Adriana Dascălu a solicitat sume de bani pentru ca dosarul Alinei Ileana Răducan şi al lui Marian Staicu să ajungă la „complet favorabil”, în momentul în care aceştia urmau să fie trimişi în judecată.
CITEŞTE ŞI: Judecătoarea ŞPĂGARĂ Cîrstoiu comunica PRIN SEMNE cu cei care-i dădeau mită. Vezi ce COD aveau
Astfel, se menţionează în documentul citat, la 18 aprilie, Dascălu i-ar fi spus unui denunţător că s-a întâlnit cu judecătoarea Veronica Cîrstoiu şi că „aceasta ştia că este «filată», motiv pentru care nu o poate ajuta pe R. I. A. (Alina Ileana Răducan -n. r.) să fie pusă în libertate”.
„Dascălu Adriana i-a mai spus martorului denunţător că, împreună cu Cîrstoiu Veronica, se vor implica, atunci când dosarul va fi în faza de judecată, în scopul de a obţine o soluţie mai blândă pentru R.I.A. (Alina Ileana Răducan-n.r.) , subliniind că deja a aranjat cu o grefieră de la Curtea de Apel Bucureşti (al cărui nume nu i l-a comunicat) ca dosarul să fie «dirijat» la un complet favorabil. Aceste aspecte au fost confirmate de înregistrarea convorbirii ambientale din 18.04.2013, ocazie cu care Dascălu Adriana şi-a arătat disponibilitatea de implicare în faza de judecată, în favoarea martorei R.I.A (Alina Ileana Răducan-n.r.)”, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea de Apel a dispus arestarea judecătoarei Veronica Cîrstoiu.
Ulterior, la 3 iulie, avocata Adriana Dascălu i-ar fi spus Alinei Ileana Răducan că trebuie să dea o sumă de bani unor judecători ai Curţii de Apel Bucureşti, printre care şi Veronica Cîrstoiu.
„A precizat că trebuie neapărat să remită suma de 100.000 euro judecătorilor Cîrstoiu Veronica (a scris «V») şi M. S. (a scris «M») de la Curtea de Apel Bucureşti, respectiv câte 50.000 euro fiecăruia dintre aceştia, pentru «dirijarea» dosarului nr. 388/P/2012, la momentul sesizării instanţei de judecată prin rechizitoriu, la un complet favorabil care va pronunţa o hotărâre avantajoasă. În aceleaşi împrejurări, Dascălu Adriana şi-a mărit pretenţiile, de la 100.000 euro la 150.000 euro, afirmând că s-ar putea să fie necesară remiterea sumei de 10.000 euro şi judecătorului U. E.(Elena Ursulescu – n. r.), preşedintele Secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti (a scris «U» şi semnul «?»), care ar putea avea un rol important în «dirijarea» aceluiaşi dosar penal”, se arată în documentul citat.
Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi fiul acesteia, Florin Cergan, au fost arestaţi preventiv, în 9 august, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare.
Decizia a fost contestată la instanţa supremă, recursul având termen miercuri.
În motivarea deciziei de arestare preventivă, instanţa arată că mita care ar fi trebuit să ajungă la magistraţi ai Curţii de Apel Bucureşti sau ai instanţei supreme, în schimbul unor soluţii favorabile în dosare, era transmisă prin intermediul judecătoarei Cîrstoiu. Unul dintre aceste dosare este al lui Dinel Staicu, iar mita ar fi fost dată prin intermediul avocatei acestuia, Adriana Dascălu.
„În cauza penală de faţă, modalităţile şi împrejurările concrete de săvârşire a pretinselor fapte penale de către inculpaţii Cîrstoiu Veronica şi Cergan Florin – caracterul organizat al activităţii infracţionale şi perioada mare de timp în care s-a desfăşurat, funcţia deţinută şi de care s-a folosit unul dintre inculpaţi, magistrat la o instanţă superioară, valoarea deosebit de mare a sumelor de bani urmărită a fi obţinută în mod nelegal – sunt de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credinţa că justiţia, cei care concurează la înfăptuirea ei, nu acţionează îndeajuns împotriva infracţionalităţii”, se mai arată în motivare.