„În ceea ce priveşte sprijinul efectiv pentru întreprinderi, vom încuraja întreprinderile prin subvenţionarea activităţilor acestora, rezultând în noi produse sau procese pe piaţă. De asemenea, vom dezvolta instrumente financiare pentru a sprijini în mod direct întreprinderile pentru a aplica rezultatele CDI, precum şi măsurile de sprijin al institutelor şi universităţilor CDI, cu scopul de a permite întreprinderilor să acceseze cunoştinţele, abilităţile din domeniul consultanţei, facilităţile alocate cercetării şi resursele umane de înaltă calificare profesională”, a declarat ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu.
Oficialul a precizat că în afara acestor măsuri finanţate din granturi, au fost adăugate şi stimulente fiscale de genul deductibilităţii suplimentare de 50% pentru cheltuielile cercetare – dezvoltare ale întreprinderilor.
„Nivelul actual al investiţiilor publice şi private în CDI reprezintă doar un sfert din ţinta de 2% din PIB pe care Guvernul şi-a asumat-o pentru 2020. Este un obiectiv ambiţios, deoarece presupune o creştere de aproximativ 3 ori a cheltuielilor publice în CDI (în prezent acestea fiind la un nivel de 0,32% din PIB) şi o cheltuială privată de 6 la 1 în CDI, ceea ce înseamnă o adevărată provocare, mai ales datorită nevoii semnificative de schimbare în ceea ce priveşte conduita întreprinderilor, pentru a deveni promotori ai inovării, bazându-se, de asemenea, pe eforturile lor în cercetare şi dezvoltare”, a declarat ministrul.
Astfel, priorităţile de finanţare pentru perioada 2014-2020 se vor concentra pe domeniile de specializare inteligentă (bio-economie/tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor/spaţiu şi securitate/ mediu, energie şi schimbări climatice/eco-nano-tehnologii şi materiale avansate) şi pe domeniile de interes naţional, în conformitate cu Strategia Naţională CDI pentru perioada 2014-2020: sănătatea, patrimoniul şi identitatea naţională, tehnologii noi şi tehnologii emergente.
Un alt punct pe agenda discuţiilor l-a constituit impactul proiectului ELI – NP asupra economiei româneşti şi a regiunii, în general, dar şi în raport cu posibilitatea de menţinere specialiştilor de top în ţară.
„ELI, ca proiect european major, cu o investiţie de 360 de milioane de euro, va reprezenta cu siguranţă un promotor-cheie al tehnologiilor de vârf şi un puternic pol de concentrare al celor mai bune resurse materiale şi umane. ELI va permite dezvoltarea rapidă a unei noi generaţii de cercetători, pregătiţi pentru descoperirea şi utilizarea unor domenii tehnologice complet noi, care pot oferi o schimbare rapidă şi coerentă în competitivitatea economică, printr-o varietate largă de aplicaţii bazate pe o utilizare fără precedent a instalaţiilor laser, deschizând pieţe total noi”, a conchis ministrul Mihnea Costoiu.