COVID-19 ameninţă speranţa de viaţă a omenirii. Anunţ alarmant făcut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii

World Health Statistics publicate anual de OMS, care nu includ datele despre anul 2020 şi prin urmare nu reflectă impactul coronavirusului, relevă progrese care sunt însă ameninţate de pandemia de COVID-19, a subliniat OMS la prezentarea noilor date.

„Oamenii trăiesc mai mult şi sunt mai sănătoşi, însă din păcate acest progres este prea lent pentru a putea atinge Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă care vor înregistra un regres din cauza COVID-19„, precizează directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.

Pe de altă parte, deşi progresul speranţei de viaţă este notabil, OMS relevă că există în continuare un decalaj între ţările dezvoltate, unde pragul este de 80,8 ani, în timp ce la naţiunile în dezvoltare pragul este de 62,7 de ani (cifre din 2016).

Citeşte şi Distanţarea socială la elevi, imagini sfâşietoare cu şcoala în timpul pandemiei. „E oribil să supunem copiii la aşa ceva” FOTO

Alte articole

Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 în iulie. Au fost raportate 11 decese

Au apărut noi mutații COVID-19. Internările cresc de la o săptămână la alta

În ce priveşte speranţa medie de viaţă în lume, Spania ocupă locul trei mondial cu o speranţă de viaţă de 83 de ani (80,3 la bărbaţi şi 85,7 pentru femei) în urma Japoniei cu 84,2 de ani şi a Elveţiei cu 83,3 de ani.

Romania a înregistrat o creştere a speranţei de viaţă de la 71,09 ani în anul 2000 la 75,24 ani în 2016. Speranţa de viaţă în rândul ambelor sexe a crescut în perioada 2000 – 2016 în medie cu 4,5 ani (71,55 la bărbaţi 78,99 la femei).

EFE consemnează că în America Latină, pe primul loc se află Costa Rica (79,6 de ani), urmată de Cuba (79) şi Panamá (78), în timp ce ţările cu cea mai mică speranţă de viaţă sunt Bolivia (71,5 de ani), Guatemala (73,2) şi Republica Dominicană (73,5), potrivit OMS. Speranţa de viaţă în Argentina în 2016 era de 76,9 de ani, 75,1 în Brazilia şi Columbia, 76,4 în Chile, 76,6 în Mexic, 75,9 în Peru şi 74,1 în Venezuela.

Citeşte şi Dr. Vladimir Beliş spune care a fost greşeala majoră a României în lupta cu Covid-19

În pofida acestui decalaj între ţări bogate şi sărace, acesta s-a mai redus de-a lungul secolului, având în vedere că speranţa medie de viaţă în ţările în dezvoltare a crescut cu 11 ani între 2000 şi 2016, în timp ce pentru ţările în dezvoltare a crescut cu trei ani.

Statisticile arată şi o ameliorare a accesului la atenţia medicală şi de prevenire a unor boli precum SIDA, malaria sau tuberculoza precum şi la serviciile de maternitate, care au contribuit cu reducere la jumătate a mortalităţii infantile între 2000 şi 2018, potrivit raportului. OMS avertizează şi cu privire la o stagnare a progreselor de exemplu în domeniul imunizării, sau atenţiei acordată bolilor neinfecţioase care în 2016 au reprezentat 70 % din decesele la nivel global (majoritatea dintre acestea, 85 la sută în cadrul ţărilor în dezvoltare). OMS notează de asemenea că în peste 40 % din ţările globului există mai puţin de 10 medici la 10.000 de persoane, că o lume în care acoperirea gratuită universală medicală este încă o utopie şi că 1 miliard de persoane alocă cel puţin 10 % din venitul lor pentru îngrijirile medicale.

„Pandemia a reiterat necestitatea urgentă ca toate ţările să investească în sisteme sanitare puternice, fiind cea cea mai bună apărare împotriva unor epidemii precum cea de COVID-19 şi altor ameninţări cu care omenirea se confruntă în fiecare zi„, a conchis Tedros.