Este, cel mai probabil, seara cea mai aşteptată de către copiii de pretutindeni. Ajunul Crăciunului pică într-o joi, pe 24 decembrie, iar până atunci mai sunt doar 49 de zile. În seara aceea, copiii, alături de părinţi, împodobesc bradul şi aşteaptă nerăbdători cadourile de la Moş Crăciun.
Sunt o mulţime de tradiţii care marchează această zi. Una dintre ele spune că Maica Domnului i-a cerut ajutor lui moş Ajun, înainte de a naşte, iar acesta, fiindcă se considera prea sărac, l-a trimis pe fratele lui mai înstărit, Moş Crăciun. Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era chiar Moş Crăciun.
Tradiţia spune că nu e bine ca în noaptea de Ajun să dormi pe paie sau fân în grajdul animalelor pentru că boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele încălzite cu suflarea lor. De asemenea, se mai spune că în acea noapte nu e bine să deschidem uşa nimănui fiindcă zboară norocul din casă. Un alt obicei e că în multe regiuni ale ţării preotul şi cântăreţii bisericilor umblă cu icoana naşterii lui Iisus Hristos.
Crăciunul e sărbătorit pe 25 decembrie pentru a marca naşterea Domnului (Iisus Hristos). E o sărbătoare creştină, iar iniţial era celebrată în ţările unde creştinii erau majoritari. De la începutul secolului al XX-lea până în prezent a devenit foarte populară la nivel mondial şi oamenii o sărbătoresc fie că sunt creştini sau nu, fie pe ideea aspectului familial, schimbului de cadouri sau pentru bucuria copiilor care aşteaptă „darurile de la Moş Crăciun”.
Cele mai cunoscute obiceiuri
Cel mai important obicei este cel al împodobirii bradului de Crăciun, care îşi are originile în popoarele germanice. După Primul Război Mondial, tradiţia s-a răspândit şi în restul Europei, iar mai apoi în toată lumea.
Despre Moş Crăciun se spune că împarte cadouri tututor copiilor cuminţi în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Tradiţia împărţirii cadourilor ar fi fost gândită de Martin Luther (pastor și doctor în teologie, primul reformator protestant ale cărui reforme au dus la nașterea Bisericii Evanghelice-Luterane). Scopul său a fost acela de a trezi interesul copiilor pentru Hristos şi de a-i îndepărta de la datina catolică a cadourilor de Sfântul Nicolae, ceea ce era un lucru de neconceput pentru protestanţi.
Un alt obicei care s-a păstrat până în zilele noastre este plecatul copiilor ca colindat pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. Aceştia merg din casă în casă şi sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri sau chiar bani.
Dată fiind situaţia gravă provocată de pandemia de COVID-19, anul acesta e posibil să avem un Crăciun atipic şi unele obiceiuri să fie interzise sau să nu fie recomandate de autorităţi. Spre exemplu, primirea colindătorilor sau organizarea petrecerilor de Crăciun cu mulţi invitaţi nu par să fie o idee bună în contextul de faţă. Acelaşi lucru s-ar putea aplica şi în cazul călătoritului în alte ţări. Altfel, atmosfera specifică perioadei sărbătorilor de iarnă vă va face, cu siguranţă, să uitaţi de aceste impedimente şi să vă bucuraţi de ea chiar şi într-un mediu mai restrâns.