De Crăciun sărbătorim naşterea lui Iisus, cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului. Aceasta pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină dintre cele ale Mântuitorului, deşi nu este tot atât de veche ca Paştile şi Rusaliile, ale căror origini au legătură cu sărbătorile iudaice corespunzatoare.
Naşterea lui Hristos este relatată în Evangheliile apostolilor Matei şi Luca. În pofida micilor diferenţe, amândoi evangheliştii afirmă faptul că Hristos s-a născut în Betleem şi a crescut în Nazaret.
Evangheliştii menţionează faptul că Fecioara Maria l-a născut pe Hristos într-o „iesle”, fără a spune clar dacă locul acesteia era într-o peşteră sau într-un staul. Peştera ca loc în care a născut Fecioara Maria a fost menţionată după aproximativ un secol, de Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful, dar şi în Protoevanghelia lui Iacov. Aceasta nu este o contrazicere, căci, după cum era obiceiul în acea vreme, casele se ridicau în faţa peşterilor care se găseau în zonă, astfel încât peştera să poată fi folosită drept staul pentru animale.
Peste tot în lume, popoarele creştine sărbătoresc de secole Naşterea Domnului, Crăciunul, la 25 decembrie.
Citeşte şi: Otrava de pe masa de Crăciun. Evită să mănânci acest preparat așa! E un pericol uriaș pentru sănătate!
În România, Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor, alături de Paşti şi Rusalii. Dacă în Ajun copiii vin la colindat pentru a vesti naşterea lui Iisus, începând din prima zi de Crăciun, copiii umblă cu Steaua.
O emblemă a Crăciunului este bradul împodobit.
Ziua de Crăciun vine și ea cu o mulține de superstiții, tradiții și obiceiuri.
Se spune că în ziua de Crăciun nu ai voie să te cerţi, sau să porți supărare cuiva. De asemenea, este interzis să loveşti pe cineva, pentru că cel care va lovi, va primi înapoi tot atâta cât a dat.
Tradiţia spune că orice lucru pe care l-ai face în mod obişnuit, în altă perioadă, prin casă, este interzis. Astfel, în ziua Sfântă de Crăciun nu se spală, nu se mătură, nu se șterge praful şi nu se dau bani cu împrumut.
Horoscop decembrie 2021: Cinci zodii care se vor îmbogăţi în luna cadourilor. Norocul le pică din cer!
De cele mai multe ori datinile din perioada sărbătorilor sunt respectate de oamenii de la țară. Astfel, în ziua de Crăciun, aceștia nu dau de mâncare pe săturate la animale pentru că, potrivit tradițiilor, acestea s-ar putea îmbolnăvi.
Pe de altă parte, păsările din ogradă pot fi hrănite cu o bucată de aluat dospit.
În ceea ce privește musafirii, în unele regiuni se spune că în noaptea de Crăciun nu ar trebui să deschizi uşa oaspeţilor, pentru că își va pleca tot sporul din casă.
În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pune pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi îşi udă gura cu apă.
Un alt obicei prezent în mai multe zone este acela ca oamenii să pună bani de argint în apa în care se spală, pentru a avea prosperitate şi sănătate în anul care vine.
În părţile Muscelului se crede că zilele de 24, 25, 26 şi 27 decembrie corespund celor patru anotimpuri, iar cum va fi vremea în acestea, aşa vor fi şi anotimpurile din anul următor.
De asemenea, în seara de Crăciun, în satele maramureşene se ung cu usturoi vitele şi uşile de la grajduri, pentru ca spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Tot pentru a alunga spiritele rele, oamenii se ung cu usturoi pe frunte, pe spate, la coate şi la genunchi şi pun usturoi la uşile şi ferestrele caselor.
În unele sate maramureşene se zice că este blestemată femeia care nu pune de Crăciun faţă de masă cu ciucălăi, pe pereţi ştergare brodate şi pe pat perne cu feţe tărcate.