Experţii cred că este, însă, prima dovadă care arată practica „bandajării” craniului pentru a-i schimba forma.
„Deformarea craniului în culturile mesoamericane era folosită pentru diferenţierea unui grup social de altul şi în scopuri rituale„, a declarat arheologul Cristina Garcia Moreno, director al proiectului de cercetare. Cimitirul găzduieşte rămăşiţele ale 25 de indivizi, iar 13 dintre ei au deformare craniană şi cinci au fost şi mutilaţi dentar.
„Această descoperire unică arată un amestec de tradiţii de la diverse grupuri din nordul Mexicului”, mai spune Moreno.
Unii dintre indivizi purtau accesorii precum cercei, inele în nas şi pandantive făcute din scoici găsite în Golful California, iar un schelet avea o carapace de ţestoasă peste abdomen. Cercetătorii nu au putut afla de ce o parte din oameni aveau ornamente şi alţii nu şi de ce este o singură femeie printre ei.
Cert este că în teritoriul Sonora nu au mai fost găsite scoici din Golful Mexic, ceea ce arată influenţa mare a mesoamericanilor mai la nord decât se credea până acum.
Mutilaţiile dentare ar fi un rit de trecere. „Mutilarea dentară în culturi precum Nayarit este un rit de trecere în adolescenţă. Acest lucru este confirmat de descoperirile de la cimitirul Sonora, unde cele cinci corpuri cu mutilare dentară au peste 12 ani”, precizează arheologul.
Echipa spune că numărul mare de bebeluşi şi copii mici morţi arată riscurile imense ale deformării craniene, care poate ucide din cauza forţei cu care este apăsat craniul.
Rămăşiţele provin de la indivizi care au trăit în jurul anului 943.
Cum deformau craniul unui bebeluş mayaşii