Creşte preţul alimentelor după ordonanţa-trenuleţ: „Compensarea salarială se va regăsi rapid în preţul produselor de la raft”

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industrial Alimentară – Sindalimenta critică Ordonanţa – trenuleţ, avertizând că în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, eliminarea facilităţilor fiscale va însemna pierderi salariale consistente pentru angajaţi, care vor migra spre alte sectoare de activitate mai bine plătite sau, pentru a-i menţine, angajatorii vor trebui să le compenseze această pierdere. ”În acest caz, compensarea salarială se va regăsi rapid în preţul produselor de la raft, care va fi suportat în final, tot de către consumatori, in majoritatea lor cu venituri mici, sub nivelul minim decent, iar scumpirea substanţială a produselor alimentare româneşti le va face mult mai greu vandabile”, susţin reprezentanţii Sindalimenta, care ameninţă cu proteste.

”Guvernul Ciolacu 2 îşi începe mandatul cu o mare minciună. A trecut mai puţin de o lună de când premierul Marcel Ciolacu susţinea că anul 2025 nu va veni cu taxe şi impozite mai mari. Spunea că se tatuează pe mână daca va creşte TVA-ul şi cota unică. Dispariţia cotelor diferenţiate de TVA va fi următoarea măsură pe care o va lua Executivul, iar cota unică, deşi este menţinută, a fost completată cu taxa specială pe stâlp şi majorarea impozitului pe dividende”, transmit sindicaliştii.

Ei subliniază că Ordonanaţa trenuleţ vine cu taxe suplimentare şi eliminarea unor facilităţi fiscale acordate angajaţiilor din IT, construcţii, agricultură si industrie alimentară, inclusiv excepţia de la contribuţiile virate în Pilonul II de pensii private obligatorii. Astfel, aproape 1 milion de salariaţi revin cu contribuţiile lunare la Pilonul II, angajatorii lor urmând să le reţină şi să vireze integral cota de CAS de 25%, din care 4,75% merg în conturile personale din Pilonul II ale salariaţilor.

DOCUMENT Ordonanţa Trenuleţ, în Monitorul Oficial de Anul Nou: Se îngheață pensiile şi salariile bugetarilor, LISTA completă a măsurilor

Alte articole

Taxa pe stâlp 2025 se va reflecta în multe facturi: „Este mai nocivă ca majorarea TVA”

Concediile neefectuate de bugetari nu se mai compensează în bani. Alte măsuri de austeritate pentru diminuarea risipei bugetare

”Atragem atenţia că in domeniul agriculturii şi industriei alimentare, eliminarea facilităţilor fiscale va însemna pierderi salariale consistente pentru angajaţi. Efectul negativ rezultat va fi că aceşti angajaţi vor migra spre alte sectoare de activitate mai bine plătite sau, pentru a-i menţine, angajatorii vor trebui să le compenseze această pierdere”, transmit reprezentanţii Sindalimenta.

Ei spun că în acest caz, compensarea salarială se va regăsi rapid în preţul produselor de la raft, care va fi suportat în final, tot de către consumatori, in majoritatea lor cu venituri mici, sub nivelul minim decent, iar scumpirea substanţială a produselor alimentare româneşti le va face mult mai greu vandabile comparativ cu produsele similare din import, care vor avea la raft preţuri mai mici.

”Măsura eliminării facilităţilor fiscale pentru industria alimentara se va dovedi în scurt timp că acţionează ca un bumerang împotriva acestei industrii şi aşa beneficiara unui mare deficit de personal; eliminarea facilitatilor fiscale va conduce la falimentul unor societăţi care nu vor rezista impactului si implicit la cresterea numarului de someri, cu cheltuieli suplimentare de la buget; prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din industrie alimentara şi agricultură, Guvernul Ciolacu 2 încalcă legislaţia adoptată în 2022 care prevedea că în intervalul 1 iunie 2022 – 31 decembrie 2028, angajaţii din aceste sectoare beneficiază de scutirea impozitului pe venit, reducerea cotei de contribuţii de asigurări sociale (CAS), exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) şi o cotă redusă de contribuţie asiguratorie de muncă (CAM)”, argumentează Sindalimenta.

Sindicaliştii acuză şi că eliminarea facilităţilor fiscale acordate angajaţilor a fost făcută de Guvernul Ciolacu 2 fără consultarea prealabilă cu partenerii sociali, în total dispreţ faţă de aceştia, guvernanţii luând această măsură „noaptea ca hoţii”, făcându-le angajaţiilor şi angajatorilor din acest domeniu un cadou otrăvit în prag de an nou.

”Prin Ordonanţa trenuleţ, Guvernul speră să vadă luminiţa de la capătul tunelului, dar sigur va intra cu trenuleţul numit România direct în zid, iar efectele catastrofale ale acestei ordonanţe vor trebui acoperite tot de mediul privat. Atragem atenţia ca această masura va crea mari tensiuni sociale şi economice care vor conduce la acţiuni de protest legale împotriva Guvernului, calendarul lor urmând a fi stabilit în cadrul Biroului Executiv al Federaţiei Sindalimenta”, anunţă sindicaliştii.

Ordonanţa-trenuleţ, impact de 7 miliarde de lei la buget

Măsurile propuse în noul proiect de ordonanţa-trenuleţ privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025 ar avea, potrivit Executivului, impact asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, evaluările iniţiatorilor indicând că, pentru următorii patru ani, veniturile bugetare ar creşte, în medie, cu sume cuprinse între şapte şi aproape zece miliarde de lei.

Când intră pe carduri primele subvenții APIA pe 2025. Programul plăților depinde de cel al Trezoreriei și al băncilor

Potrivit datelor furnizate în proiectul de Ordonanţă, actul normativ care are ca scop reducerea cheltuielilor bugetare şi care se va aplica de la 1 ianuarie 2025 ar aduce, numai anul următor, un plus de 7,11 miliarde de lei la buget.

În 2026 suma încasată la buget ar creşte cu 8,75 miliarde de lei, în 2027 aceasta s-ar majora cu 9,41 miliarde de lei ajungându-se ca, în 2028, modificarea în plus a veniturilor bugetare să fie cu 9,95 miliarde de lei.
În urma aplicării ordonanţei, cheltuielile bugetare ar urma să scadă cu 126,26 miliarde de lei numai anul viitor.
Guvernul adaugă la această sumă cele 7,11 miliarde care ar veni în plus la buget în 2025, concluzionând că anul care urmează ar înregistra u impact financiar de 133,337 miliarde lei în plus,  la buget.