Peste două milioane de români primesc mai mulţi bani pe card de la 1 ianuarie 2023 DOCUMENT

Ministerul Muncii a supus dezbaterii publice proiectul HG pentru salariul minim brut pe ţară garantat în plată. De la 1 ianuarie, este propus un salariu de 3.000 de lei, reprezentând o creştere de 17,6 % , faţă de luna decembrie 2022. Impactul bugetar estimat pentru anul viitor este de 156,8 mii lei.

Vouchere de 700 de lei. Banii intră pe card în 2023, dar nu sunt pentru toţi românii

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la suma de 3.000 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru un program normal de lucru, în medie de 165,333 ore pe lună. Este o creştere cu 17,6% faţă de decembrie 2022, potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

Vor beneficia de majorarea salariului de bază minim un număr de 2.181.134 salariaţi.

Alte articole

Angajaţii care vor primi peste 1.000 de lei în plus la salariu până la finalul lui 2025. Noua grilă de salarizare va fi OBLIGATORIE

Salarii 2025. Angajații care vor primi bani în plus de la 1 martie 2025. Crește salariul de bază la peste 4.000 de lei chiar și pentru cei cu 8 clase

„Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră”, se precizează în proiectul citat de Agerpres.

La 1 ianuarie 2023, Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 5 octombrie 2021, se abrogă.

Potrivit notei de fundamentare, în prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 2.550 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, în medie pe lună în anul 2022, reprezentând 15,239 lei/oră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Veste bună pentru români! Centralele de apartament ar putea fi schimbate prin programul ”Rabla pentru electrocasnice”
„Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri de Guvern, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6%, faţă de luna decembrie 2022. În anul 2022, tariful orar este de 15,239 lei/oră pentru un program complet de lucru 167,333 ore pe lună, iar în anul 2023 tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună”, potrivit proiectului publicat de MMSS.

Pentru anul 2022, durata medie lunară a timpului de muncă, determinată în condiţiile Legii nr. 53/2003 republicată, este de 167,333 ore, iar pentru anul 2023, de 165,333 ore.

„Se estimează că majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării şi prin creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor”, susţin iniţiatorii în nota de fundamentare.

În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată de 2.550 lei un număr de circa 856.830 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 16,27% din numărul total de salariaţi activi – 5.265.252. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 salariaţi.

Potrivit sursei citate, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru, dar va avea impact şi asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum.

De asemenea, creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi (femei, tineri,etc.).

„Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară influenţează, pe lângă cei 2.181.134 de salariaţi direct afectaţi, şi mult mai multe drepturi şi obligaţii, cum ar fi: modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art. 78 (3)); modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art. 151)”, se menţionează în nota de fundamentare.

Totodată, vor fi influenţe în ceea ce priveşte majorarea plafonului în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate, întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate – (Legea 227/2015-art.145 (1) lit. b), art. 180), dar şi în privinţa majorării normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit.

Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. De asemenea, modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim, se arată în document.

În proiect se menţionează că măsura creşterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie, cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă.