Creşterea în greutate la începutul vârstei adulte stimulează riscul de apariţie a unor complicaţii metabolice

Cercetători americani și chinezi au evidențiat într-un studiu ce a fost publicat în Journal of the American Medical Association (JAMA) că o eventuală creștere consistentă în greutate care se poate produce între debutul și mijlocul vieții adulte duce la creșterea riscului de apariție a maladiilor cardiovasculare, diabetului de tip 2, cancerelor și a hipertensiunii.

Un risc crescut imediat ce creșterea în greutate depășește 5 kilograme

Oamenii de știință implicați în studiu au analizat datele recoltate de la un grup de persoane în vârstă de 55 de ani (92.837 bărbați și 25.303 femei) referitoare la greutatea lor, medicamentele ce le-au fost administrate, igiena vieții și antecedentele lor medicale începând cu vârsta de 18 ani pentru femei și cu vârsta de 21 de ani pentru bărbați. Datele au fost transmise de două ori pe an, iar subiecții aveau obligația de a semnala orice patologie care ar fi apărut pe durata studiului.

Au fost alcătuite cinci grupuri de studiu, în funcție de variația greutății între 18/21 ani și 55 de ani, începând cu pierderea/câștigarea în greutate a 2,5 kilograme și până la îngrășarea cu 10 kilograme, 20 de kilograme și peste 20 de kilograme. Cercetătorii au evidențiat astfel că riscul de a dezvolta diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare și cancere (mamar la femei și colorectal și de prostată la bărbați) era semnificativ ridicat imediat după o creștere în greutate moderată, cuprinsă între 5 și 10 kilograme.

Alte articole

Roșiile vor fi modificate genetic. Anunțul cercetătorilor: „Fermierii doresc să fie mai mari, iar consumatorii, mai dulci”

Un prădător marin îi fascinează pe savanți. Cum își găsește acesta prada

Obezitatea: o maladie cu consecințe multiple

Cercetătorii au dezvăluit în studiul lor că aproximativ 40% dintre femeile și bărbații care s-au îngrășat cu peste 30 de kilograme au dezvoltat cel puțin o boală cronică în comparație cu indivizii care și-au menținut greutate corporală. Principalii factori care duc la îngrășare rămân obiceiurile alimentare nesănătoase și lipsa activităților fizice.

Profesorul Philippe Valet, directorul departamentului de Secreții adipocitare, obezitate și patologii asociate din cadrul Institutului de Boli Metabolice și Cardiovasculare din Toulouse (I2MC), spune că obezitatea duce la mai multe patologii distincte.

„Dacă organismul stochează prea mult zahăr sau grăsimi fără să le utilizeze, acest lucru generează un dezechilibru între stocarea și cheltuielile energetice. Pe termen lung, acest dezechilibru provoacă o desensibilizare față de acțiunea unui hormon, insulina. Așa se dezvoltă diabetul de tip 2. Această moleculă permite stocarea zaharurilor în mușchi, ficat și în celule specializate (adipocite). Și atunci când corpul nu mai răspunde la acest hormon, substraturile energetice nu mai sunt stocate și rămân în sânge. Ele ‘tapisează’ pereții vaselor sangvine și acestea se înfundă, provocând de exemplu probleme renale sau hipertensiune”, a explicat expertul francez.

Diabetul de tip 2 este cauzat de rezistența la insulină, un fenomen ce nu mai permite stocarea zaharurilor. Vasele sangvine fiind obturate cu acele depozite, transferul de oxigen și de nutrimente din sânge spre țesuturi este perturbat, determinând maladii cardiovasculare.

O legătură strânsă între obezitate și cancer a fost, de asemenea, evidențiată: agresivitatea celulelor tumorale este accentuată de obezitate. Cercetătorii au pus în contact celule adipoase cu celule canceroase și au remarcat că cele din urmă au devenit mult mai agresive. Fenomenul se datorează faptului că celulele tumorale utilizează energia stocată de adipocitele aflate în apropierea lor. Descoperirea poate să constituie un nou punct de plecare în cercetările medicale și deschide noi perspective pentru tratamentul cancerului asociat cu obezitatea.

Citeşte şi Cele mai bune 20 de alimente pentru slăbit