„Din punctul nostru de vedere este posibilă aplicarea scăderii cu 3 puncte procentuale a CAS. Poziţia finală va fi înfăţişată după ultimele discuţii. Nu dorim să scădem CAS crescând alte taxe şi impozite. Noi insistăm pe scăderea CAS pentru că împreună cu menţinerea cotei de 16% încercăm să dăm un impuls economiei româneşti. Trebuie să facem ceva în această privinţă pentru că altfel vom încerca în continuare să gestionăm resursele care există, să mai adăugăm, dar banii nu au de unde veni din altă parte decât dintr-o economie care începe să se mişte”, a spus Antonescu, la Palatul Parlamentului.
În ceea ce priveşte salariul minim, Crin Antonescu a spus că acesta s-ar putea mări în două tranşe: „Noi susţinem această mărire a salariului minim în două tranşe până la 1.000 lei”.
De asemenea, Antonescu a mai afirmat că ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a avut de la PNL un mandat în legătură cu menţinerea cotei unice şi scăderea CAS în negocierile cu FMI. „Domnul Chiţoiu, care a condus practic, a fost mandatat de premier să conducă aceste negocieri, mi-a dat toate informaţiile necesare. Cunosc toate aceste date. (…) Mandatul a fost dat în legătură cu cota unică şi în legătură cu scăderea cu 3 puncte procentuale, deocamdată a CAS. Este un mandat pe care domnul Chiţoiu l-a păstrat, l-a susţinut, şi pe care îl susţine în continuare”, a explicat Antonescu.
El a mai spus că declaraţiile sale referitoare la acordul cu FMI nu au pus în discuţie necesitatea de a derula, în continuare, acest acord. „Declaraţiile mele nu vin în contradicţie cu deciziile pe care le-am luat şi le-am susţinut şi în Parlament. Eu am discutat despre teza că nu e un semn de mare forţă economică să fii nevoit să ai un acord cu FMI. Aşa cum se întâmplă şi cu alte state aflate în dificultate economică, bugetară, vezi Grecia, Portugalia, şi România este într-o astfel de situaţie care nu-i de invidiat, ci din care este de dorit să ieşi atunci când poţi să o faci, atunci când economia s-a pus în mişcare şi este suficient de solidă ca să nu aibă nevoie de asistenţa FMI. Asta nu a însemnat şi nu înseamnă niciun atac la adresa FMI care este ca un fel de doctor. Eşti bolnav, te duci la doctor, dar asta nu înseamnă că trebuie să rămâi acolo pe toată viaţa, cu atât mai puţin un atac la adresa Guvernului care în condiţiile date, pe care nu le-a generat el, acest Guvern, nu acest Guvern a determinat economia românească să ajungă la mâna FMI”, a mai spus preşedintele PNL.