Crin Antonescu: Nu sunt jurist, dar revizuirea Constituţiei este un act pur politic

Co-preşedintele USL şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat, marţi, că discuţia privind numirea sa la conducerea Comisiei de revizuire a Constituţiei este „o falsă problemă” şi a subliniat că „nu scrie nicăieri că trebuie să fii jurist” pentru a avea acest post.

„Nu mă angajez avocat în cauza cuiva, nu sunt procuror, nu sunt judecător, nu sunt magistrat, sunt un om politic care, eventual – dacă luăm această decizie –, voi conduce o comisie care are de realizat o lucrare politică. O Constituţie este o lucrare politică, nu este un proces, nu este un act notarial, nu este o sentinţă judecătorească. Evident că la discuţia despre modificarea Constituţiei, ca de altfel la discuţia despre orice lege, oricât de minoră în aparenţă, există o asistenţă juridică, există un punct de vedere al juriştilor şi fără îndoială la o discuţie despre Constituţie care va avea un orizont foarte larg public şi de asemenea o dezbatere temeinică în Parlament, punctele de vedere acolo unde ne sunt necesare, tehnice, juridice, vor fi ascultate. E o falsă problemă„, a susţinut Antonescu.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat, marţi, că referendumul pentru modificarea Constituţiei ar putea avea loc în septembrie sau octombrie. Pentru funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare de revizuire, Ponta îl susţine pe liderul PNL, Crin Antonescu.

Crin Antonescu a comentat şi ipotezele privind mandatul preşedintelui României, care este în prezent de cinci ani, dar ar putea fi redus la patru ani: „Strict din punctul meu de vedere, personal, că e mandat de patru ani, că e mandat de cinci nu e semnificativ. Un preşedinte poate să facă ce are de făcut şi să spună ce are de spus în patru ani la fel de bine ca în cinci. A face mandatul de patru sau de cinci ani este important doar în ideea în care dorim sau nu să corelăm alegerile prezidenţile cu parlamentarele. Şi cred că nu e de dorit să le corelăm. Pentru că atunci avem de a face cu efectul partizan maximizat. Or, dacă vrem un preşedinte suprapartinic, cred că e mai bine ca alegătorii să distingă foarte clar când votează pentru Parlament, când votează pentru preşedinte„.

Alte articole

Marcel Ciolacu, despre modificarea Constituţiei: „Este un demers ce trebuie pornit, ţinând cont şi de majoritatea pe care o avem”

Ce ar vrea USL să schimbe în Constituţie

Potrivit România TV, în cadrul USL s-a discutat despre revizuirea Constituţiei. Parlamentul ar urma să rămână bicameral, cu 300 de deputaţi şi 84 de senatori. Camera Deputaţilor se va ocupa în continuare de legi, în timp ce Senatul va deveni Camera Regiunilor.

Noua Constituţie ar urma să limiteze atribuţiile preşedintelui României, în sensul ca acesta să nu mai poată să refuze un premier propus de o majoritate parlamentară sau să numească procurori, aşa cum se întâmplă în prezent. De asemenea, mandatul prezidenţial va rămâne de cinci ani.

În USL sunt voci care susţin că şi mandatul parlamentarilor ar trebui extins la o perioadă de 5 ani, dar cei mai mulţi vor în continuare mandate de patru ani.

Constituţia revizuită ar urma să conţină şi o nouă prevedere legată de Curtea Constituţională, conform căreia o decizie a acestui for ar putea fi răsturnată de o majoritate foarte mare în Parlament, dar nu s-a ajuns însă la un acord privind procentul de voturi care ar trebui întrunit.

Noua Constituţie va reglementa şi situaţia parlamentarilor traseişti, care vor trebui să plătească cu mandatul dacă vor alege să schimbe partidul cu care au intrat în Parlament.