DOSARUL TRANSFERURILOR. Cristi Borcea, audiat de judecători: Am fi vândut jucători şi lui Bin Laden

La termenul de miercuri au fost audiaţi patru dintre cei opt oameni de fotbal inculpaţi în dosarului transferurilor: Jean Pădureanu, Mihai Stoica, Ioan Becali şi Cristian Borcea. Curtea de Apel Bucureşti a stabilit la final un nou termen pentru 10 februarie, la ora 13.00. Noul termen în dosarul transferurilor va avea loc după data de 1 februarie când va intra în vigoare noul Cod Penal, care prevede pedepse mai blânde pentru anumite infracţiuni.

De altfel, în timpul termenului de miercuri, procurorul a solicitat instanţei să respingă cererea de audiere la o altă dată, formulată de avocatul lui Victor Becali, menţionând că apărarea încearcă să prelungească procesul. „Solicit respingerea cererii în primul rând pentru că documentul medical prezentat nu este tradus din italiană, scrie aici ceva de colică abdominală, şi nici nu are o ştampilă. Apărarea doreşte doar tergiversarea procesului şi stabilirea unui nou termen după 1 februarie (n.r. – dată la care intră în vigoare noul Cod Penal). La sfârşitul şedinţei, preşedinta completului de judecată a glumit pe seama datei de 1 februarie: „Instanţa stabileşte un nou termen pentru 31 ianuarie, ora 23.59. Glumesc, bineînţeles. Noul termen este pentru 10 februarie, ora 13.00”.

CITEŞTE ŞI: DOSARUL TRANSFERURILOR. Mihai Stoica: Nu înţeleg de ce sunt judecat, poate am deranjat pe cineva

În declaraţiile pe care le-a făcut în faţa instanţei, Cristian Borcea a explicat că gruparea Dinamo era la începutul anilor 2000 societate non-profit şi principala sursă pentru acoperirea bugetului era din vânzarea jucătorilor. În consecinţă, clubul vindea jucători atât cluburilor, cât şi altor firme cum erau cele olandeze. „Din 1999 până în 2005, noi la Dinamo am vândut foarte mulţi jucători către alte cluburi, către societăţi, către firme de impresariat şi aşa mai departe. Clubul era societate non-profit şi principala sursă de acoperire a bugetului, în proporţie de 70-80 la sută, era reprezentată de vânzarea de jucători. Pe noi ne interesa să luăm banii, nu unde se transferau jucătorii. Dacă ni-l cerea pe un jucător Bin Laden, păi i-l dădeam şi lui Bin Laden. În ceea ce priveşte firmele olandeze, impresarul jucătorilor, Ioan Becali, ţinea legătura cu ele. Pe noi ne interesa să primim banii„, a spus fostul om de fotbal, care a depus un dosar voluminos cu explicaţiile sale privind transferurile în care este acuzat.

Alte articole

Puiu Popoviciu a fost achitat în procesul de revizuire a sentinței de 7 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”

Proiectul de OUG care ignoră în continuare legislația europeană. Ministerul Muncii propune plafonarea decontării ochelarilor pentru bugetari la 500 de lei

Borcea a declarat că nu se consideră vinovat şi că sumele de transfer le stabileau Consiliul de Administraţie şi Consiliul Director ale clubului. „Menţionez că nu sunt vinovat şi că toate acţiunile mele au constat în a duce la îndeplinire mandatele primite din partea Consiliului de Administraţie. Din cele şapte transferuri în care sunt acuzat în acest dosar eu am participat în şedinţele Consiliului de Administraţie al clubului Dinamo în calitate de invitat doar la transferurile lui Mara, Alexa şi Mitea. Eu nu făceam parte nici din Consiliul Director al clubului Dinamo, cel care stabilea sumele de transfer, cluburile unde se transferau jucătorii sau condiţiile în care se făceau plăţile. Toate sumele din cele şapte transferuri în care sunt acuzat au fost încasate în totalitate şi sunt înregistrate în contabilitatea clubului şi în bilanţ”, a precizat Borcea.

DOSARUL TRANSFERURILOR: Declaraţia care aruncă în aer totul: greii din fotbal, în mare pericol

În ceea ce priveşte transferul lui Adrian Mihalcea la Genoa, Borcea a explicat că acesta a fost vândut cu un milion de euro prin intermediul unei firme olandeze. „Pe Adrian Mihalcea l-am cumpărat de la Unirea Slobozia cu 2.000 de dolari şi a fost vândut la Genoa cu un milion de euro. Ulterior el s-a întors gratis la Dinamo, iar eu am primit mandat de la CA al clubului să îl vând din nou, de data aceasta cu 50.000 de dolari. Iar firma olandeză a obţinut pentru noi 250.000 de dolari”, a adăugat el.

Fostul oficial dinamovist a afirmat că transferul lui Florin Cernat la Dinamo Kiev s-a efectuat cu acordul firmei olandeze Phoenix BV, cea care deţinea 50 la sută din drepturile federative ale fotbalistului. „Pentru Florin Cernat am obţinut acordul firmei olandeze Phoenix BV, de la care cumpărasem 50 la sută din drepturile jucătorului, să îl transferăm la Dinamo Kiev pentru un milion de dolari. În acest transfer Mihai Stoica sau clubul Oţelul Galaţi nu au avut nicio legătură”, a explicat fostul preşedinte executiv.

Referitor la transferul lui Nicolae Mitea la Ajax Amsterdam, Borcea a menţionat că a fost „păcălit” de impresarul Ioan Becali, acesta din urmă sfătuindu-l pe fotbalist să nu semneze contractul de jucător profesionist cu Dinamo. „Despre Mitea ce pot să spun, că l-am luat de junior în schimbul a 12 mingi, dar nu am reuşit să îi facem contract de jucător profesionist. La transferul lui Mitea, jucătorul a fost sfătuit de impresarul Ioan Becali să nu semneze contractul cu noi şi a putut să plece doar în schimbul indemnizaţiei de formare de 6.000 de dolari. Am fost păcălit, iar banii din transfer i-a luat Ioan Becali„, a mai spus Borcea.

Prezent pentru prima oară la un termen în dosarul transferurilor după aproximativ un an, fostul preşedinte executiv al clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, a afirmat în faţa instanţei că nu poate oferi detalii amănunţite privind transferurile pentru care este acuzat, din cauza stării sale precare de sănătate şi din cauză că faptele s-au petrecut în urmă cu mai mulţi ani. „Nu recunosc săvârşirea faptelor care mi se impută. În legătură cu transferurile lui Ionel Ganea şi Lucian Sânmărtean menţionez că am am obţinut pentru cei doi sumele care au fost aprobate în Consiliul de Administraţie al clubului Gloria Bistriţa, adică 600.000 de dolari pentru Ganea şi 405.000 de dolari pentru Sânmărtean. Toţi aceşti bani au intrat în casieria clubului. Nu mi-am însuşit nicio sumă din aceste transferuri şi nu am prejudiciat nicio echipă de fotbal şi nici federaţia”, a spus Pădureanu.

Fostul agent Ioan Becali a explicat instanţei că, fără implicarea firmelor olandeze, multe dintre transferurile din acest dosar nu s-ar fi putut realiza. „Firmele olandeze, pe care eu le-am adus în România, aveau relaţii foarte mari, mai mare decât ale mele, şi puteau să transfere jucători fără nume pe sume foarte mari. Eu m-am implicat ca aceste firme să ajute cluburile româneşti şi să aducă bani în ţară”, a spus el.

În cazul transferului lui Ionel Ganea de la Gloria Bistriţa la VfB Stuttgart, Becali susţine că a aflat că suma plătită de gruparea germană a fost de 2 milioane de dolari după semnarea actelor. „Pe mine m-a interesat ca 600.000 de euro să revină Gloriei Bistriţa conform contractului cu firma olandeză, m-a interesat ca eu să primesc comisionul de 100.000 de dolari şi suma pe care urma să o primească Ionel Ganea. Pe mine nu m-a interesat suma de transfer de pe contract. După ce s-a semnat am aflat şi eu de la directorul sportiv al clubului VfB Stuttgart că suma de transfer a fost 2 milioane de dolari. Eu credeam că o să fie o sumă de un milion, că îşi iau şi olandezii 300.000 acolo. Când am auzit de 2 milioane am vrut să îl strâng de gât pe Timmerman… Şi poate era mai bine să îl fi strâns de gât”, a afirmat Becali.

Fostul agent de jucători nu îşi explică motivul trimiterii sale în judecată având în vedere că Federaţia Germană de Fotbal nu a considerat că este ceva în neregulă când a aflat că unul dintre cluburile sale afiliate plăteşte bani pentru transferul unui jucător român unei firme din Olanda. Ioan Becali susţine că diferenţele dintre sumele virate de cluburile străine şi cele încasate de cluburile româneşti se regăsesc în conturile firmelor olandeze. „Acelaşi lucru din transferul lui Ganea s-a întâmplat şi în transferul lui Codrea la Genoa. În România a ajuns doar 600.000 de dolari, iar diferenţa de 1,4 milioane de euro bănuiesc eu că ca fost încasată de firma olandeză”, a precizat Becali.

El a ţinut să precizeze că nu are conturi în ţări precum Insulele Virgine sau Gibraltar, ci doar în Elveţia. „Aceste sume de bani care mi se impută mie şi fratelui meu au fost încasate şi au beneficiat de ele aceste firme din străinătate. Eu nu am niciun cont în Luxemburg, Gibraltar sau Insulele Virgine, eu am cont la Lausanne, în Elveţia, din 1985. Din acest cont eu am transferat bani în contul meu din România sau al fratelui meu”, a mai afirmat Ioan Becali.

Tot miercuri, avocatul lui Ioan şi Victor Becali a solicitat audierea altor trei persoane din străinătate prin videoconferinţă, deoarece Parchetul a susţinut fictivitatea unor memorandumuri semnate la momentul realizării unor transferuri. Cererea de probatorii a fost însă respinsă de completul de judecată, care a susţinut că nu se impune audierea a încă trei martori, declaraţiile acestora nefiind relevante pentru cauză.

Victor Becali nu a fost prezent, miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, avocatul impresarului anunţând că acesta se află în Italia pentru rezolvarea unor probleme medicale.

Avocatul lui Victor Becali a explicat completului de judecată că impresarul nu a putut veni deoarece a avut o problemă de sănătate (colică abdominală) şi se află la Milano, el fiind sub supravegherea medicilor, care vor decide dacă este necesară o intervenţie chirurgicală. Acesta a fost primul termen din Dosarul Transferurilor la care Victor Becali lipseşte.

Conform rechizitoriului DNA, în cazul transferurilor efectuate de clubul Dinamo Bucureşti, în perioada 1999-2005, inculpaţii Borcea Cristian, Becali Ioan şi Becali Victor ar fi diminuat sumele de transfer ale jucătorilor de fotbal Codrea Paul, Contra Cosmin, Cernat Florin, Mara Bogdan, Mitea Nicolae, Alexa Dan şi Mihalcea Dumitru, sume de bani care se cuveneau clubului Dinamo, cum stabileau legislaţia în vigoare şi regulamentele sportive. Diferenţa însuşită ar fi fost virată unor firme tip SRL din Olanda (Phoenix BV, Intermark International, ambele din Rotterdam, Van Duisboden BV, Pyralis din Amsterdam), care erau deţinute de un avocat olandez. Acesta, după ce-şi reţinea un comision de 2% din fiecare sumă de transfer sustrasă, vira banii în conturile firmelor Tierney Int. Ltd., Star Advisors SA şi Star Ventures SA, toate cu sediul in Insulele Virgine Britanice, cunoscut paradis fiscal al firmelor off-shore. Ulterior, aceleaşi sume de bani erau trimise la diverse bănci din Europa (Gibraltar, Luxemburg, Elveţia), iar de aici, din contul personal al inculpatului Becali Ioan, au fost transferaţi în conturile aparţinând inculpatului Becali Victor din România. Acesta din urmă ar fi efectuat retrageri în numerar din aceste conturi în cuantum de 4,5 milioane euro.

La 20 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să trimită dosarul transferurilor de jucători, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care, în noiembrie 2012, a dispus pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru cei opt oameni de fotbal judecaţi pentru înşelăciune.

Instanţa supremă a admis atunci recursurile făcute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de Gheorghe Popescu, George Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan şi Victor Becali, Jean Pădureanu şi Gheorghe Nețoiu şi a desfiinţat „în totalitate” decizia prin care aceştia au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti în 12 noiembrie 2012.

Potrivit motivării deciziei ICCJ de rejudecare a cauzei, Curtea de Apel Bucureşti a respins toate probele cerute în dosarul transferurilor de jucători, nu i-a ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi.

Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători, respectiv Ioan şi Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Neţoiu şi Gheorghe Popescu.

Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti, care în 12 noiembrie 2012 a dispus pedepse între şi opt ani de închisoare cu suspendare sau cu executare.

Ioan Becali a fost condamnat atunci la opt ani de închisoare cu executare, Victor Becali şi Cristi Borcea au primit câte şapte ani de închisoare cu executare, George Copos – cinci ani de închisoare cu executare, Mihai Stoica – patru ani cu executare, iar Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu şi Gigi Neţoiu – câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Sentinţa a fost atacată cu recurs la instanţa supremă, care a decis definitiv să retrimită dosarul pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.