Cristian Burci nu scapă de controlul judiciar

Contestaţii au formulat şi Vilson Stancu, membru în Consiliul de Administraţie al ROMVAG SA Caracal şi apropiat al lui Burci, dar şi procurorii DIICOT Olt, acestea fiind de asemenea respinse de către magistraţii Curţii de Apel Craiova.

Magistraţii Tribunalului Olt au apreciat că devalizarea fostei întreprinderi de vagoane din Caracal, în urma căreia 4.000 de oameni au rămas pe drumuri, reprezintă „un act managerial defectuos” al lui Cristian Burci, potrivit motivării instanţei.

De asemenea, din motivarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Olt reiese că Burci a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, deşi avocatul său, Dan Apostol, a solicitat luarea măsurii arestului la domiciliu, scrie Mediafax.

„(…) în situaţia în care judecătorul de drepturi şi libertăţi va aprecia că este necesară luarea unei măsuri preventive, solicită luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, apreciind că ar fi suficientă şi o altă măsură mai blândă, respectiv, măsura controlului judiciar, apreciind că nu există probe şi nici indicii temeinice care să susţină aceste acuzaţii, iar pentru buna desfăşurare a procesului penal trebuie să nu se ia măsura arestării preventive, pentru a se putea face apărarea cu inculpaţii în stare de libertate, având în vedere volumul imens de probe de administrat de către apărare”, se arată în motivarea magistraţilor.

Alte articole

Decizie de ultimă oră luată de Tribunalul Bucureşti în cazul lui Alfred Bulai. Ce se întâmplă cu sociologul acuzat de folosire abuzivă a funcţiei şi agresiune

Cererea lui Nelu Tătaru de a-i fi ridicat controlul judiciar, respinsă de instanţă

Citeşte şi: DIICOT: Cristian Burci, patronul Adevărul Holding, a devalizat Romvag printr-un mecanism tip suveică

În plus, judecătorul din Olt a apreciat că prejudiciile aduse ROMVAG SA de către Burci şi de către ceilalţi inculpaţi, despre care anchetatorii spun că formau un grup infracţional organizat, pot avea ca explicaţie „un act managerial defectuos”.

„Ori, aşa cum se poate observa din conţinutul referatului cu propunere de arestare preventivă, organul de urmărire penală a invocat existenţa unor prejudicii a căror cauză este explicată de inculpaţi printr-un act managerial defectuos , apărare pe care judecătorul de drepturi şi libertăţi nu o poate înlătura în exclusivitate, în absenţa unor mijloace de probă care să contureze cu certitudine că acesta este rezultatul activităţii infracţionale ce constituie obiectul urmăririi penale”, mai arată judecătorul.

Cristian Burci a fost pus, pe 28 aprilie, sub control judiciar pe 60 de zile, de Tribunalul Olt, în dosarul în care este acuzat de devalizarea ROMVAG Caracal. De asemenea, această măsură a fost luată şi pentru Ion Dinoiu, fostul director ROMVAG Caracal şi candidat UNPR la primăria municipiului, Clara Clementina Gheocov, fost director al ROMVAG şi actual administrator special al „Adevărul”, Denisa Turcu, fost administrator special al „Adevărul”, şi Vilson Stancu, membru al CA Romvag. Solicitarea procurorilor DIICOT a fost judecată, săptămâna trecută, de vicepreşedintele Tribunalului Olt, judecătorul Liliana Oprea.

Potrivit procurorilor DIICOT Olt, cel care a cumpărat ROMVAG de la statul român, omul de afaceri Cristian Burci, începând cu anul 2006, a iniţiat un grup infracţional organizat, sprijinit de fostul director al fabricii, Ion Dinoiu, actual candidat UNPR la Primăria Caracal, dar şi de alte opt persoane.

Anchetatorii arată că membrii grupului condus de Burci au prejudiciat ROMVAG Caracal şi bugetul statului prin abuz în serviciu şi delapidare, în valoare de 7.099.000 euro şi 3.811.756 lei, prin introducerea în circuitele comerciale de persoane şi societăţi comerciale la care deţineau acţiuni sau erau deţinute în totalitate de persoane apropiate, au reuşit să recicleze diferite sume de bani, care proveneau din infracţiuni, în cuantum de 18.099.000 euro şi 3.811.756 lei, iar prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile şi evidenţierea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, au creat un prejudiciu statului român în sumă de 25.646.825 lei.