„Trebuie să conştientizăm iată, la acest nivel de reprezentare suprem al României, faptul că într-adevăr există probleme de credibilitate şi de predictibilitate în legătură cu România. Or aceste probleme trebuie conştientizate, pentru a face demersurile necesare în scopul înlăturării lor. De ce acest lucru? Pentru că aceste probleme de credibilitate se reflectă direct şi imediat în capacitatea României de a participa la decizii la nivel european, în ceea ce priveşte nivelul investiţiilor în România şi încrederea investitorilor străini şi nici pe departe în ultimul rând, în demnitatea cu care românii sunt primiţi în străinătate, şansa lor de a obţine un loc de muncă, ca şi cetăţeni europeni şi evident, evitarea unor situaţii neplăcute, când români, copiii lor sunt umiliţi, pornind de la un raţionament absolut ticălos, dar care din păcate există şi trebuie să-l privim în faţă şi anume că un român n-ar fi un cetăţean european egal, tocmai pentru că provine din România”, a declarat consilierul preşedintelui Băsescu pe probleme de politică externă.
Diaconescu a apreciat că efortul recredibilizării va fi unul de durată şi va necesita susţinerea tuturor actorilor politici importanţi. Întrebat cum ar putea preşedintele Băsescu şi premierul Ponta să elaboreze o strategie comună pe acest subiect, în condiţiile în care se acuză reciproc de decredibilizarea României, Diaconescu a răspuns: „Dacă vom coborî în derizoriul luptei interne româneşti, aşa cum arată ea, tot ceea ce înseamnă valori, tot ceea ce înseamnă standarde şi mai ales tot ceea ce înseamnă răspunsuri din partea României în dialogul internaţional şi european în special, atunci vom rata această şansă.”
Invitat să comenteze prezenţa premierului la şedinţa de joi a CSAT, Diaconescu a spus că reuniunea reprezintă şansa unui dialog instituţional între decidenţi importanţi în statul român. „Nu este nimic extraordinar din acest punct de vedere şi nu cred că domnul prim-ministru participă la această şedinţă decât din perspectiva de a se implica într-un dialog normal, instituţional, în ceea ce priveşte temele de securitate, siguranţă naţională, fundamentale pentru România şi pentru români. Nu cred că cineva face o favoare din acest punct de vedere, este numai o respectare a unei obligaţii instituţionale, care revine primului-ministru, ca de altfel tuturor celor care conform legii sunt membri ai CSAT„, a explicat Diaconescu.
Primul-ministru Victor Ponta a părăsit, joi, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la mai puţin de o oră de la începerea reuniunii, informează România TV. Reuniunea a reprezentat prima întâlnire dintre primul-ministru şi şeful statului după referendumul de demitere a lui Traian Băsescu.
Potrivit România TV, motivul a fost un diferend între premier şi preşedinte pe marginea unui punct aflat pe ordinea de zi a CSAT, anume strategia de refacere a imaginii României după criza politică generată de suspendarea preşedintelui. Şedinţa CSAT continuă după plecarea lui Victor Ponta.
Jurnaliştii aflaţi la Palatul Cotroceni nu au putut să îl întrebe pe premier de ce a plecat de la şedinţă, deoarece ziariştii nu au acces decât la Centrul de presă, scrie Mediafax.
Deocamdată, Administraţia prezidenţială nu a făcut niciun comentariu în legătură cu plecarea premierului de la şedinţa CSAT.
De asemenea, deşi de obicei imediat după începerea şedinţelor CSAT jurnaliştilor prezenţi la Cotroceni le erau remise cadrele video înregistrate de cameramanul oficial, în care puteau fi văzuţi participanţii la şedinţă, joi nu s-a întâmplat acest lucru.
Conform art. 6 alin. 3 din Legea CSAT, „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri prin consens”.
Potrivit ordinii de zi anunţate miercuri de Preşedinţie, primul punct era „strategia pentru refacerea credibilităţii României”.
Premierul Victor Ponta a sosit la Cotroceni la ora 11.05, pentru a participa la şedinţa CSAT. Aceasta a început în jurul orei 11.15.
Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului sunt incluse temele privind strategia pentru refacerea credibilităţii României; starea Armatei României; demersurile întreprinse pentru iniţierea programului Avion Multirol al Forţelor Aeriene; evaluările privind ameninţările la adresa securităţii naţionale; procedurile pentru aplicarea prevederilor Art. 46, din Legea Concurenţei nr. 21/1996 cu modificările şi completările ulterioare; Proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” S.A. şi a mandatului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru implementarea acesteia şi vulnerabilităţile de securitate identificate în contextul atentatului de la Burgas (Bulgaria), se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.