„Guvernul României şi-a asumat o decizie importantă cu rezultate imediate, cu impact imediat şi acest lucru se observă în zilele acestea. Deja au început să apară producători care să solicite reînscrierea pe piaţa din România. Unul dintre ei este deja în faza avansată de obţinere a preţului, ceea ce înseamnă că săptămâna viitoare putem negocia un nou contract. Încet, încet, criza se îndreaptă către o rezolvare după o decizie (eliminarea taxei clawback – n.r.) curajoasă luată de Guvern. A fost o decizie foarte grea. Vom avea o negociere pentru o cantitate pe care ne-o dorim cât mai apropiată de nevoile pe care le-am centralizat pe toată ţara”, a spus Grasu, la o dezbatere de specialitate.
El a afirmat că pacienţii din România au nevoie de aproximativ 130 de kilograme de imunoglobulină pe an.
„În momentul de faţă, cu acest singur contract care există, cantitatea este sub jumătate. Din fericire, vom avea şi o diversificare a formei de administrare, în sensul că vom putea avea şi imunoglobulină care se administrează subcutanat. Suntem în permanenţă în contact cu medicii care sunt parte din tratarea imunodeficienţei primare şi în felul acesta ştim situaţia pacienţilor care au probleme acute severe şi pe care le monitorizăm. (…) Sunt anumite amânări pentru anumiţi pacienţi, dar nu pentru cei care au o problemă acută severă”, a susţinut secretarul de stat.
Vicepreşedintele Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare, Otilia Stanga, a accentuat că, „deocamdată”, aprovizionarea cu imunoglobulină nu este constantă.
„În continuare, avem întârzieri la tratament care se reflectă în sănătatea pacienţilor, până la urmă. Fiecare întârziere a tratamentului poate să îi provoace noi infecţii, noi afecţiuni, unele dintre ele cronicizându-se. Anumite infecţii pot să aibă urmări cronice. Este nevoie să găsim soluţii pe termen lung şi să avem o aprovizionare constantă, să ştim că lună de lună pacienţii îşi vor primi tratamentul la timp”, a spus reprezentantul asociaţiei.
Potrivit acesteia, numărul aproximativ al pacienţilor cu imunodeficienţă primară din România este de aproximativ 200.
„Marea majoritate au primit tratament. Trebuie soluţii pe termen lung”, a precizat Stanga.
„Nu putem să susţinem piaţa în condiţiile în care ceilalţi producători nu vin cu produsele lor pe piaţa din România. Noi nu am întrerupt livrările nici înainte de suspendarea taxei clawback, continuăm să livrăm în acelaşi ritm şi avem un ritm care este limitat de capacitatea de producţie a fabricii noastre, care este de zece ori mai mică decât a altor producători care nu livrează. (…) Este mai avantajoasă (livrarea în alte ţări faţă de România – n.r.). În acest moment diferenţele de preţ între România şi SUA sunt foarte mari. În SUA gramul de imunoglobulină normală se vinde cu 75 de euro. În România importăm astăzi, după ce a fost eliminată taxa clawback, cu 34 euro pe gram. În ţările arabe preţul este 82. La nivel european cel mai mic preţ cu care se vinde imunoglobulina normală umană este de 37 preţ de ieşire pe poarta fabricii. Noi nu putem să oferim mai mult de 34. Poate şi pentru că, de exemplu, nu avem în momentul de faţă preţul actualizat la cursul valutar prezent. Din cunoştinţele mele, în România, sunt cele mai mic preţuri”, a afirmat reprezentantul unei companii importatoare de imunoglobulină.