„Centrale de apartament au fost răspunsul firesc al omului care nu doreşte să îngehţe pentru că autorităţile locale sunt incapabile. Oamenii au găsit această soluţie de moment, dar care din punctul meu de vedere nu poate fi o soluţie viabilă. În primul rând pentru că deocamdată nu monitorizăm şi nu ştim câtă poluare generează centrale de apartament şi care e riscul de îmbolnăvire a populaţiei. În al doilea rând, datorită interesului de chimizare a gazelor naturale din ţările dezvoltate industrial preţul gazelor naturale, chiar dacă acum nu creşte, va avea o altă evoluţie.
Citeşte şi ANRE: Furnizorii sunt obligaţi să aibă stocuri de gaze pentru iarnă de 18,3 milioane de MWh
Este un preţ speculativ care variază nejustificat economic, iar cei care se bazează pe gaz metan se vor trezi că nu vor putea acoperi cheltuielile energetice”, a declarat Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM, potrivit zf.ro
Pe de altă parte, Emil Calota, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energie, spune că decizia cetăţeanului de a folosi centrală individuală de apartament nu poate fi îngrădită, iar soluţia pentru cetăţeanul să rămână racordat la sistemul de încălzire centralizat o reprezintă contorizarea individuală. Astfel, cetăţeanul se poate convinge singur dacă serviciile oferite sunt de bună calitate sau dacă facturarea se face corect.
„Cetăţeanul trebuie să aibă încredere, de pildă în Bucureşti, că RADET îi asigură energia corect, adică pe consumul real. Nu o să puteam avea o piaţa consolidată de energie termică până când nu o să avem contoare individuale. Ca să faci contorizare individuală trebui să schimb 95% din infrastructura existentă într-un bloc, ceea ce înseamna să treci de pe o distribuţie pe verticală, la o distribuţie pe orizontală. Acesta este singurul efort pe care cred că trebuie să-l facă. Contorele individuale are trebui să asigurate din bugetul local, iar schimbarea distribuţiei în bloc trebuie să fie făcută din fonduri europene”, a spus el.
Un al subiect de dezbatere l-a constitutit subveţiile acordate cetăţenilor pentru energia termică, care potrivit preşedintelui PIAROM ar trebui acordate tuturor contribuabililor şi nu doar unei anumite categorii sociale.
Citeşte şi Aproape jumătate dintre români au probleme în a-şi plăti factura lunară de utilităţi
„De ce de subvenţionarea căldurii din Bucureşti, care se face din bani publici, nu befeciază toţi cetăţenii? Să ne aducem aminte ca plătitor de taxe şi impozite este fiecare cetăţean şi fiecare firmă din această ţară. Subvenţiile pentru energia termică se dau an de an din taxele şi impozitele plătie de toată ţară. Problema este şi una de etică, de ce toţi să plătească şi numai unii să beneficieze?”, a spus Cristian Pârvan.
Potrivit PIAROM, din bugetul statului aferent anul 2016, administraţiile locale au primit în jur de 700 mil. lei sub formă de împrumuturi pentru subvenţii la căldură, bani care de regula nu mai sunt returnaţi şi care sunt acoperiţi după un timp din rezervele statului.