Fostul edil al Sectorului 4, actual edil al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat, joi, definitiv, de magistrații CAB la patru ani de închisoare cu executare pentru abuzul în serviciu de care a fost acuzat de anchetatorii DNA și care a condus către cea mai mare tragedie postdecembristă.
„). În temeiul art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 condamnă pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu (autorizaţia SC C Club SRL). În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b),g) şi k) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public pe o perioadă de 5 ani În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) ?i k) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public. In baza art.72 Cp deduce perioada retinerii si arestarii preventive de la 06.11.2015 la 11.11.2015. În temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr. pen. achită pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. ?i ped. de art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 (autorizaţia SC Noran Prompt SRL), fapta nefiind prevăzută de legea penală”, se arată în mminuta decizii.
Alte sentinţe:
Ştirea iniţială: Decizia este definitivă astfel că după predare și derularea procedurilor acesta va fi încarcerat în penitenciar unde va executa pedeapsa primită.
Cristian Popescu Piedone află astăzi dacă va ajunge la închisoare. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti sunt aşteptaţi să pronunţe sentinţa definitivă în dosarul Colectiv. Procesul Colectiv s-a terminat în luna decembrie, iar judecătorii au amânat de mai multe ori luarea unei decizii în acest caz.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că „așteptăm cu toții acest verdict” în dosarul Colectiv.
„E timpul să avem o hotărâre definitivă, ca să vedem cum evaluează justiția acel moment. A fost o tragedie imensă, familiile suferă pentru că pur și simplu justiția nu a dat un verdict. Deci îl așteptăm cu toții”, a spus Klaus Iohannis.
La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.
De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse „orientate spre maximumul prevăzut de lege” şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost „alterată” de corupţie, iar oameni au ars. „Nu vorbim de doi, ci de un cimitir”, au transmis anchetatorii.
Iniţial, procesul Colectiv ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul ‘Colectiv’, potrivit Agerpres.
Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.
Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.
Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul „Colectiv”, printre care şi Cristian Popescu-Piedone.
În primă instanţă, Tribunalul Bucureşti a decis să-l condamne pe Cristian Popescu-Piedone la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
De asemenea, au fost condamnaţi cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu fiecare la 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, dar şi Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. Între timp, Daniela Niţă a murit.
Au mai fost condamnaţi pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise – 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani, Cristian Niţă, director al firmei de artificii – 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI – câte 9 ani şi 2 luni de închisoare, Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie – 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, şi Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Mai mult, judecătorii au decis ca persoanele condamnate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.