„Uneori, tăcerea e de aur. Alteori, dimpotrivă, se impune să vorbeşti. Gheorghe Falcă (contracandidatul lui Predoriu – n.r.) are datoria de a spune ce e cursa internă din PDL. A avut curaj să intre într-o bătălie pe care alţii o pregătiseră pentru un singur concurent. Acum, întrucât a înţeles despre ce este vorba, e obligat să părăsească pseudo-competiţia. Nu e o ruşine să ieşi din scenă atunci când decorul s-a prăbuşit. În plus, în sală nu mai sunt spectatori, iar motivul e simplu: cine n-a înghiţit blatul din decembrie 2012 nu poate aprecia farsa sinistră de acum„, scrie Cristian Preda.
În acest context, europarlamentarul constată că „Ghiţă nu e singurul care tace„. „A amuţit şi Monica Macovei. În faţa spectacolului jalnic oferit de cei cu care până mai ieri se confrunta, Monica a ales tăcerea. E dreptul ei, de bună seamă, să ignore ceea ce se petrece. N-ar fi primul politician care abandonează lupta în numele unor principii. Am însă impresia că publicul ar dori să afle ce crede ea despre mimarea competiţiei în partidul din care face parte. Unii dintre susţinătorii săi au ajuns să se întrebe dacă poţi iubi justiţia dispreţuind dreptatea„, susţine Preda.
Acesta apreciază că acum, în PDL, „e maimuţărită nu doar dreapta, ci şi ideea unei confruntări libere, consistente şi transparente„. „Fiindcă nedreptate e să prezinţi alegerea de sus în jos a lui Predoiu ca o expresie a unei voinţe liber exprimate de organizaţii. Sau crede oare cineva că, pentru Macovei, scorurile staliniste fabricate de la centru şi exprimate în secţii de vot pustii ar acoperi un scrutin corect? Poate că Monica se teme că, dacă spune ceva, riscă să fie confundată cu o susţinătoare a lui Falcă. Dar aici nu e vorba despre simpatie, ci despre adevăr„, argumentează europarlamentarul.