„Din ultimele declarații publice ale premierului, ca și ale unor responsabili PNL, reiese că USL ar avea un interes pentru intrarea României în Schengen. Mai bine mai târziu decât niciodată… Spun asta, fiindcă dosarul Schengen a fost dat uitării de când Victor Ponta a ajuns la Palatul Victoria. În context, s-a discutat despre utilitatea unei scrisori trimise de premier și alte autorități ale statului român către șefii de guvern sau de stat din celelalte țări-membre. Orice scrisoare e bună, dacă are un conținut solid”, susţine Cristian Preda.
Democrat-liberalul precizează însă că această scrisoare nu trebuie să excludă și alte demersuri.
„Ministrul Stroe a anunțat că va cere în Consiliul JAI un vot în martie. Deși useliștii îmi sunt foarte antipatici, le vând totuși un pont: un demers “țintit” e la fel de util ca și unul care să se adreseze tuturor capitalelor. În acest sens, majoritatea actuală are o oportunitate de care nu au beneficiat guvernele Boc sau Ungureanu.
E vorba despre relația cu guvernul olandez, principalul opozant al intrării României în Schengen.
De la finele anului trecut, executivul de la Haga e format din două partide: Volkspartij voor Vrijheid en Democratie (VVD) și Partij van de Arbeid (PvdA)”, scrie Cristi Preda.
Potrivit pedelistului, primul e membru al Internaționalei Liberale și al grupului ALDE, al doilea e membru observator al Internaționalei Socialiste (nu există vreun alt partid olandez cu statut de membru plin), ca și al grupului S&D din Parlamentul European.
„Pe înțelesul lui Becali & Vanghelie: în Olanda guvernează un fel de USL.Atunci când Boc sau Ungureanu erau la Palatul Victoriei, nu a existat o asemenea corespondență, premierul liberal Rutte, aliat cu un mic partid creștin-democrat, fiind șantajat, cum se știe, de populistul Wilders. Victor Ponta și Crin Antonescu au ocazia să-și folosească relațiile din familiile lor politice europene, pentru a convinge Haga că obiecțiile față de București nu sunt îndreptățite. Ponta și Antonescu, ca și miniștrii care se ocupă de Interne și de Justiție, au nevoie de discuții bilaterale cu omologii olandezi.
Repet: afinitățile partizane îi pot ajuta, chiar dacă la Haga la Interne e un ministru PvdA, iar la Justiție un secretar de stat VVD, în vreme ce la București atât Internele, cât și Justiția sunt la peneliști. Liderii USL nu pot lăsa dosarul pe seama ministrului Corlățean, singurul care a anunțat o agendă bilaterală româno-olandeză pentru următoarele săptămâni. Fiindcă intrarea în Schengen nu e o problemă de politică externă, ci de afaceri interne”, conchide Preda.