UPDATE. Judecătoarea Corina Corbu a fost validată joi de CSM ca viitor președinte al Curții Supreme, potrivit surselor G4Media.ro. Ea a obținut un scor de 6-3.
Ce spune legea
Potrivit articolulului 53 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor:
„(1) Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3) Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(4) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă.
_______
UPDATE. Judecătoarea Corina Corbu, singurul magistrat care candidează pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat joi, la interviul susţinut la CSM, că nu a fost niciodată „în case conspirative”.
În cadrul interviului susţinut în faţa membrilor Secţiei pentru judecători a CSM, Corina Corbu a fost întrebată de Gabriela Baltag dacă a fost în „case conspirative” şi ce părere are despre unii judecători „decoraţi” de ambasade.
„În case conspirative eu nu am fost. Nu o să merg niciodată”, a spus Corina Corbu, moment în care a fost întreruptă de actuala şefă a Instanţei supreme, Cristian Tarcea: „Nu ştiţi dumneavoastră că nu aţi fost!”.
„Cu siguranţă, nu am fost. Nici pomeneală. Prezenţa unui judecător într-o astfel de casă, înainte de orice, este o problemă de legalitate. Nu are de ce să meargă un judecător într-o astfel de casă. Nu are voie să pună în pericol percepţia în legătură cu independenţa actului de justiţie, cu care am fost învestiţi. Cred că judecătorilor le revine o anumită rezervă, atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională. Ei trebuie să fie în permanenţă atenţi la percepţia pe care o creează în spaţiul public, prin prezenţa într-un loc sau altul”, a continuat Corina Corbu.
Corina Corbu, în prezent preşedinte al Secţiei de contencios de la ÎCCJ, este singurul candidat la şefia Instanţei supreme, după ce Cristina Tarcea a anunţat că nu mai doreşte un nou mandat.
Cristina Tarcea, actualul președintele al Înaltei Curți de Casație și Justiție și Justiție, a spus joi în timpul audierii Corinei Corbu, care dorește să îi fie succesor, că procedura ar fi trebuit să fie declanșată la 30 de zile după vacantarea funcției, așa cum arată modificările făcute de coalițăia PSD-ALDE la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Or, mandatul lui Tarcea expiră la jumătatea lunii septembrie. Declarația a iscat contre între Cristina Tarcea și șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea.
Pe de altă parte, Cristina Tarcea admite că au fost şi vor fi presiuni asupra judecătorilor ÎCCJ. „Asupra judecătorilor Înaltei Curţi, care – asta este competenţa prevăzută de lege – judecă cauzele în funcţie de calitatea persoanei, au existat şi vor fi întotdeauna presiuni. Important e ca judecătorii Înaltei Curţi să fie puternici, drepţi şi verticali”, a declarat Cristina Tarcea, joi, la CSM, unde Corina Corbu, singurul magistrat care candidează pentru funcţia de preşedinte al ICCJ, susţine interviul în faţa Secţiei pentru judecători.
Cristina Tarcea consideră că dificultatea unui mandat de preşedinte al Instanţei supreme depinde în mare măsură de contextul social.
Citeşte şi: Şefa Înaltei Curţi, despre decizia CCR privind lipsa completurilor specializate pe corupţie: Care e rostul rejudecării cauzelor?
„Orice mandat al preşedintelui Înaltei Curţi este dificil şi, în acelaşi timp, trebuie să recunosc faptul că dificultatea unui mandat rezidă şi din contextul social. Aşa că nu am toate datele pentru a vă spune în ce măsură va fi sau nu un mandat dificil”, a precizat preşedintele Instanţei supreme.
Întrebată dacă ştie de ce nu s-au înscris mai mulţi candidaţi pentru şefia ICCJ, Cristina Tarcea a răspuns: „Nu aş putea să vă dau un răspuns exact, dar mă gândesc că poate legalitatea procedurii de astăzi ar fi un argument”.
Dialogul din ședința CSM de joi în care candidata Corina Corbu își prezintă proiectul managerial, transmite de g4media.
Cristina Tarcea: Doamna președintă, permiteți-mi, vă rog să vă adresez niște întrebări, o primă întrebare se referă la următorul aspect, într-un interviu pe care l-ați dat când v-ați depus candidatura, ați declarat următoarele: „Tot ce îmi doresc este ca la înalta Curte să domneaascaă supremația legii și respectarea drepturilor omului”, în acest context eu vă întreb pe dumneavoastră, ați valida vreodată prin prezența dumneavoastră sau prin votul dumneavoastră o procedură care nu respectă legea?
Corina Corbu: Fără îndoială că nu îmi doresc decât să respect legea.
Tarcea: Nu ați valida nici prin prezență, nici prin vot o procedură care nu respeta legea? În acest context, aș dori punctul de vedere sincer al dumneavoastră, procedura de astăzi și candidatura dumneavoastră respectă dispozițiile legale?
Corina Corbu: Eu, în calitate de candidat, nu cred că aș putea să îmi exprim un astfel de punct de vedere, în condițiile în care m-am înscris într-o procedură care a fost demarată de CSM. Am urmat o procedură demarată de CSM, eu consider că ea se înscrie unor dispoziții legale.
Tarcea: Vă asumați riscul unei vulnerabilziaări al ÎCCJ prin faptul ca participați la o procedură care ar putea ridica probleme de legalitate?
Lia Savonea: Nu cred că este cazul să discutăm despre legalitatea procedurilor. Candidatul răspunde întrebărilor legate de managementul instanței.
Cristina Tarcea: Vreau să aflu un punct de vedere sincer. Declarația dânsei e că nu acceptă decât respectarea legii.
Lia Savonea: Nu e cadrul și nu e competența candidatului să se pronunțe
Cristina Tarcea: Îmi permiteti sa continui?
Lia Savonea: Nu, doamna președinte
Cristina Tarcea: Este vreun punct care îmi interzice să pun întrebări?
Lia Savonea: Nu, dar este un cadru legal fixat de lege și regulament.
Cristina Tarcea: Judecătorii ÎCCJ care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. 1 își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte a devenit vacantă.
Corina Corbu: Eu dacă aș avea cel mai mic sentiment dacă aș putea vulnerabiliza procedura ÎCCJ, eu nu m-aș afla aici.
Cristina Tarcea: Această procedură declarată în pofida dispozitiilor legale este de natură a vulnerabiliza ÎCCJ?
Corina Corbu: Eu cred că dacă această procedură este în afara legii, nu pot eu să mă pronunț în acest moment. Este o chestiune de interpretare a textului și eu cred că în alt cadru se va putea efectua.
Cristina Tarcea: Nu este o chestiune de interpretare a textului. Termenii legali sunt extrem de concreți și lipsiți de echivoc. 30 de zile de la vacantarea postului.
Corina Corbu: Eu cred că atâta vreme cât CSM a demarat această procedura, cred că a avut în vedere acest text.
Cristina Tarcea: Vă asumați riscul ca prin prezența dumenavoastră să validați o procedură care poate ridica probleme de legalitate?