Criza din Ucraina. Administraţia Joseph Biden a decis transferul a aproximativ 1.000 de militari americani din Germania în România, în cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO, pe fondul crizei dintre Rusia şi Ucraina. Alţi 2.000 de militari de la Baza Fort Bragg, situată în statul american Carolina de Nord, vor fi transferaţi în Polonia şi Germania în următoarele zile.
Ucraina acuză din nou Germania că îi blochează achiziţia de armament. Estonia nu poate face livrări către Kiev, din cauza presiunilor Berlinului
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, a criticat dur decizia SUA. „Este evident că aceştia nu sunt paşi în sensul reducerii tensiunilor, ci, dimpotrivă, aceste acţiuni conduc la amplificarea tensiunilor”, a afirmat Dmitri Peskov, citat de agenţia Reuters. „Noi le cerem constant omologilor americani să înceteze agravarea tensiunilor pe continentul european. Din nefericire, americanii continuă să facă acest lucru”, a acuzat Dmtri Peskov.
În schimb, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Rusia că acumulează efective militare în Belarus. „Este vorba de cea mai mare dislocare de trupe ruse acolo după al II-lea Război Mondial, sunt aşteptaţi 30.000 de militari combatanţi”, precum şi forţe speciale Spetsnaz, avioane Suhoi Su-35, sisteme antiaeriene S-400 şi rachete Iskander, care au potenţial nuclear, a afirmat Jens Stoltenberg.
Criza din Ucraina. Rusia este acuzată că a mobilizat peste 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.
Pe fondul tensiunilor, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a reafirmat, joi, că vrea să joace rol de mediator între Rusia şi Ucraina. „Turcia este pregătită să participe la eforturile de oprire a crizei între două naţiuni prietene care sunt vecine cu noi la Marea Neagră. Eu am subliniat că sunt dispus să organizez un summit sau o reuniune tehnică”, a declarat Recep Tayyip Erdogan, la finalul întrevederii cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Criza din Ucraina. Pentagonul aruncă bomba: Moscova are un plan de a invada Ucraina folosind un pretext
Oficialii americani spun că au dovezi că Rusia a elaborat un plan, aprobat la nivel înalt la Moscova, pentru a crea un pretext, ca să invadeze Ucraina, scrie prestigioasa publicaţie Washington Post.
Conform teoriei, planul prevede atribuirea răspunderii pentru un atac cu victime nu numai în estul Ucrainei, ci şi în Rusia, către Kiev.
Detaliile strategiei ruse au fost desecretizate de serviciile de informaţii americane şi sunt de aşteptat să fie dezvăluite de Administraţia Biden, potrivit Washington Post. Între timp, a sosit deja o confirmare de la purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
New York Times: SUA au dezvăluit planul viclean al Rusiei de a invada Ucraina. Care este strategia lui Putin
Operaţiunea ar presupune diseminarea imaginilor cu victime civile, nu numai în Donbass, ci şi de-a lungul graniţei cu Rusia, către un public numeros, pentru a stârni indignarea împotriva guvernului de la Kiev şi a crea pretextul unei invazii. Nu este clar dacă victimele ar fi reale sau false, a spus una dintre sursele ziarului.
SUA au avertizat luna trecută că liderii de la Kremlin şi-au trimis agenţii în Donbass, probabil pentru a se pregăti pentru operaţiuni de sabotaj.