Criza energiei iscă planuri de relocare, de majorări salariale şi bonusuri

Majorări salariale, bonusuri şi relocări – măsuri pentru a contracara criza economică. „Pachetul propus, care include majorări salariale, nu va schimba nimic de pe agendă deocamdată. Trebuie în continuare să găsim alternative“, arată Mads Ryder, CEO al producătorului german de porţelan Rosenthal.

Costurile ridicate cu forţa de muncă şi alte costuri din Germania determină multe companii să-şi mute părţi din business sau întregul busi­ness către locaţii mai ieftine din economiile emergente europene sau alte regiuni sau să creioneze astfel de planuri.

Marile companii industriale ger­ma­ne îşi pot muta producţia în alte părţi în funcţie de costuri şi clienţi, însă pentru firmele mici şi mijlocii, baza industriei germane, criza va lovi mai dur. Aceeaşi criză a energiei deter­mi­nă companiile europene să-şi facă planuri de majorări salariale şi de oferire de bonusuri excep­ţionale pentru a-şi ajuta angajaţii să facă faţă unei ierni aspre, iar astfel de planuri stârnesc îngrijorare în rândul investi­torilor, aceştia temându-se că aceste costuri suplimentare vor ero­da profi­tu­rile şi submina economia regiunii.

Majorări salariale şi bonusuri

Stellantis şi LVMH se numără printre companiile care oferă majorări salariale, bonu­suri excepţionale majorităţii angajaţi­lor pentru a-i ajuta să facă faţă factu­rilor uriaşe în iarnă. Deşi astfel de plăţi sunt relativ uşor de digerat de către marile companii multinaţiona­le, o temere mai mare este că multe programează mai devreme negocie­rile pentru revizuirea plăţilor anuale sau au convenit majorări salariale neprogramate.

Alte articole

Cum a reușit o româncă din Germania să-și cumpere patru apartamente în opt ani

Alegeri Germania 2025. Extrema dreaptă creşte în sondaje, iar partidul cancelarului Olaf Scholz este în cădere liberă

FMI s-a răzgândit. Cât de mult va crește economia României în 2022

În interviuri, investitori, analişti şi strategi creionează o perspectivă sumbră pentru restul acestui an şi sugerează provocări chiar mai mari pentru 2023.

Hani Radha, de la PineBridge Investments, se aşteaptă ca Europa să se cufunde în recesiune în T4, ceea ce ar putea duce la o prăbuşire a marjelor de profit.

Stephane Ekolo, de la Tradition, susţine că majorările salariale nu vor face decât să alimenteze în continuare inflaţia şi vor afecta marjele companiilor din moment ce acestea se confruntă în continuare şi cu costuri în creştere.

Creşterea profiturilor este aşteptată să încetinească dramatic la 19,5% în T4 şi la doar 1,7% în T1, 2023, indică datele Refinitiv.

FMI reduce estimările privind creşterea economică mondială în 2023

„Economia globală se confruntă cu o serie de provocări turbulente. Cea mai mare inflaţie din ultimele decenii, înăsprirea condiţiilor financiare în cele mai multe zone, invazia Rusiei în Ucraina şi persistenţa pandemiei COVID-19 afectează puternic perspectivele. Normalizarea politicilor monetare şi fiscale prin care a fost furnizat sprijin fără precedent în timpul pandemiei diminuează cererea, în condiţiile în care liderii politici vor ca inflaţia să revină în limitele vizate. Dar cote mari ale economiilor se confruntă cu încetiniri ale ritmului creşterii economice şi chiar cu scăderi economice. Viitorul economiei mondiale depinde în mod esenţial de calibrarea cu succes a politicilor monetare, de evoluţia războiului din Ucraina şi de riscurile unor noi perturbări ale reţelelor de aprovizionare asociate pandemiei, spre exemplu, în China”, anunţă Fondul Monetar Internaţional în raportul privind „Proiecţiile Perspectivelor de Creştere Economică Globală”.

„Creşterea economică mondială va scădea, conform previziunilor, de la 6,0% în 2021 la 3,2% în 2022 şi la 2,7% în 2023. Este cel mai slab profil economic începând din 2001, exceptând perioada crizei financiare globale şi faza acută a pandemiei COVID-19, ceea ce reflectă scăderi semnificative pentru economiile puternice: reducerea PIB-ului SUA în primul semestru din 2022, reducerea PIB-ului zonei euro în semestrul al doilea din 2022 şi problemele epidemice prelungite, inclusiv restricţiile, din China, cuplate cu o criză din ce în ce mai mare a sectorului imobiliar. Aproximativ o treime din economia mondială se confruntă cu perspectiva a două trimestre consecutive de creştere economică negativă. Inflaţia mondială ar urma să crească de la 4,7% în 2021 la 8,8% în 2022, dar ar urma să scadă la 6,5% în 2023 şi la 4,1% în 2024. Surprizele de inflaţie mare sunt în principal în economiile avansate, cu variaţii mai mari în pieţele emergente şi în economiile aflate în dezvoltare”, precizează raportul FMI.

Rata inflației va ajunge la 16%. Gazele, cartofii și uleiul sunt tot mai scumpe. Unde mai poți cumpăra cartofi cu un leu kilogramul

Statele Unite ar urma să înregistreze o creştere economică de 1,6% în 2022, în scădere de la 5,7% în 2021, şi de 1,0% în 2023, potrivit estimărilor FMI. Zona euro ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,1% în 2022 (faţă de 5,2% în 2021) şi de doar 0,5% în 2023. Germania riscă să ajungă la o scădere economică de 0,3% în 2023, de la creşterea de 1,5% estimată pentru anul acesta. Şi Italia ar putea înregistra o scădere a PIB-ului cu 0,2% în 2023. Marea Britanie ar putea avea o creştere economică de 3,6% în 2022 şi de doar 0,3% anul viitor.

Ritmul activităţilor economice s-ar putea intensifica însă în China, care ar putea trece de la o creştere de 3,2% anul acesta la 4,4% în 2023.

Directorul FMI, Kristalina Georgieva, a îndemnat săptămâna trecută guvernele statelor să aplice doar măsuri fiscale „responsabile”, nu să accelereze inflaţia. „Este esenţial să fie evitate facilităţile fiscale generalizate, deoarece dacă sunt aplicate la o scară largă, accelerarea cererii va face mai greu să fie contracarată inflaţia. Cu alte cuvinte, în timp ce politicile monetare apasă frâna, nu trebuie să existe politici fiscale care să apese acceleraţia, deoarece cursa va deveni foarte dură şi periculoasă”, a atras atenţia directorul FMI.