Criza gazelor s-ar putea agrava în Europa în 2023, după folosirea rezervelor în iarnă. Petrolul s-a scumpit

Statele europene şi-au pregătit rezerve de gaze pentru iarna care urmează după ce Rusia a tăiat livrările de gaze ca răspuns la sancţiunile occidentale impuse în urma invaziei sale în Ucraina. Rezervoarele sunt pline până la aproximativ 90% din capacitate.

Preţurile gazelor, care au crescut în lunile de după invazia din februarie, s-au retras. Dar acest lucru ar putea fi de scurtă durată, deoarece ţările concurează pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) şi alte alternative la livrările de gaze prin conductele ruseşti, potrivit news.ro.

Citeşte şi: Plafonarea preţurilor la lemnele de foc. Ministrul Mediului: Este nevoie de un asemenea demers

Pentru a ajuta la combaterea crizei, Uniunea Europeană ia în considerare un plafon al preţului gazelor, o problemă care a divizat blocul de 27 de naţiuni, deoarece unele ţări se tem că ar putea îngreuna asigurarea aprovizionării.

Alte articole

Cât vor plăti românii pe facturile la curent şi gaze de la 1 aprilie. Cum se va aplica schema de plafonare

Iarna târzie aduce facturi mai mari la gaze. Românii vor plăti dublu ca să nu înghețe de frig în case

Adevăratele provocări cu care se confruntă Europa, care în trecut se baza pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele sale naturale, vor începe în februarie sau martie, când depozitele trebuie reumplute, după ce cererea mare din timpul iernii le va epuizat= la 25%-30%.

Citeşte şi: A început înregistrarea cererilor pentru acordarea ajutorului de încălzire cu lemne

”Iarna aceasta este dificilă, dar iarna viitoare poate fi foarte dificilă”, a spus Biroul jurnaliştilor din Finlanda.

Guvernele europene au luat măsuri pentru a proteja consumatorii de impactul preţurilor mai mari şi, miercuri, Germania a declarat că va subvenţiona facturile pentru energie de anul viitor plătind puţin sub 13 miliarde de euro pentru tarifele de utilizare percepute de cele patru companii care gestionează reţele de transport de înaltă tensiune.

Intervenţia Berlinului stabilizează tarifele, care altfel ar fi crescut de trei ori, având în vedere preţurile angro mari ale energiei şi costurile operaţionale în creştere ale operatorilor de rţele, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck.

Şi preţul petrolului a crescut miercuri cu peste 1%, iar în timpul şedinţei au atins maxime ale ultimelor trei săptămâni, în urma deciziei OPEC+ de a efectua cele mai mari reduceri ale producţiei de după pandemia de Covid, din 2020, în pofida unei oferte limitate şi a opoziţiei Statelor Unite şi a altor ţări faţă de reduceri, transmite Reuters.

Cotaţia ţiţeiului Brent a crescut cu 1,57 dolari, sau cu 1,7%, la 93,37 dolari pe baril. Preţul petrolului Brent a atins un maxim al sesiunii de 93,96 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 15 septembrie.

Preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,24 dolari, sau cu 1,4%, la 87,76 dolari pe baril. În timpul tranzacţiilor, preţul petroului WTI a ajuns la 88,42 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 15 septembrie.

Preţurile petrolului Brent şi WTI au crescut brusc în ultimele două zile.