Conform documentului, se estimează că până la sfârșitul acestui an vor prezenta cereri de azil în Austria circa 85.000 de imigranți, iar anul viitor alți 130.000, dar dintre toți aceștia doar aproximativ 50.000 ar urma să primească un răspuns favorabil.
În luna septembrie au intrat pe teritoriul austriac aproape 200.000 de refugiați, care anterior au traversat Ungaria, dar numai 8.000 dintre ei au cerut azil autorităților de la Viena, ceilalți continuându-și călătoria către Germania. Și pentru luna august numărul cererilor de azil primite de guvernul austriac se cifrează tot la aproximativ 8.000.
Potrivit documentului citat, numai întreținerea refugiaților (cazare și hrană) va costa guvernul austriac anul viitor circa 420 de milioane de euro, alte 145 de milioane urmând să fie alocate pentru măsurile de integrare, cum ar fi cursurile de limba germană sau programele de pregătire profesională.
Citeşte şi Partea pragmatică a crizei imigranţilor: Refugiaţii, o INVESTIŢIE în economie
Postul ORF a remarcat faptul că până în prezent guvernul austriac a încercat să minimalizeze impactul economic rezultat în urma sosirii masive a imigranților, mai ales ținând cont de faptul că acest aflux a condus și la o creștere a popularității partidului de extremă-dreapta FPO. Cu un discurs ostil refugiaților, această formațiune a obținut duminică 31% din voturi la alegerile regionale din statul federal Austria Superioară, procent dublu față de cel de la scrutinul din 2009.
Problema refugiaților domină și campania electorală pentru alegerile regionale de la Viena, scrutin ce va avea loc pe 11 octombrie. Partidul social-democrat SPO guvernează capitala austriacă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, dar ultimele sondaje arată că FPO depășește 30% în intențiile de vot, fiind cu numai câteva puncte procentuale în urma social-democraților.