CRIZA IMIGRANŢILOR. Justiţia europeană validează practica Ungariei de a-i expulza pe solicitanţii de azil

Decizia CEJ nu este legată direct de summitul european care urmează să înceapă joi la Bruxelles și la care se va discuta despre criza imigranților și despre acordul în pregătire cu Ankara.

Shiraz Baig Mirza a ajuns în Uniunea Europeană prin Ungaria, venind din Serbia, în august 2015 și a depus o cerere de azil.

Însă la capătul a două luni de așteptare, acest pakistanez a părăsit Ungaria în încercarea de a ajunge în Austria prin Cehia. El a fost rapid interceptat în timpul acestui periplu și predat Ungariei, care vrea să îl expulzeze în Serbia, pe care Budapesta o consideră o ‘țară terță sigură’.

„La 19 noiembrie 2015, autoritățile ungare au respins cererea sa (de azil), considerând-o inadmisibilă, fără a examina fondul. Ele consideră de fapt că, pentru solicitantul de azil, Serbia ar trebui calificată drept țară sigură”, a explicat CEJ într-un comunicat.

Alte articole

Irinel Columbeanu trăiește cu 300 de euro pe lună. Declarațiile făcute de Ion Cassian, proprietarul azilului: „Nici fiica lui, Irinuca, nu i-a mai trimis”

Cum s-a adaptat Irinel Columbeanu la stilul de viață modest. Fostul milionar dădea ordine la azil. „S-a schimbat foarte mult”

Shiraz Baig Mirza contestă această decizie, argumentând că, expulzându-l în Ungaria, autoritățile cehe nu au ținut cont de faptul că ele l-au expus la o expulzare în afara UE, Serbia nefiind stat membru al blocului comunitar.

Regulamentul Dublin III, care reglementează regulile privind cererile de azil în UE, prevede că responsabilitatea pentru examinarea cererii de azil aparține țării unde s-a intrat prima dată în UE.

Acest regulament „le permite statelor membre să trimită un solicitant de protecție internațională spre o țară terță sigură”, a precizat CEJ.

Liderii europeni se reunesc joi și vineri într-un summit la Bruxelles pentru a finaliza un important acord în negociere cu Ankara pentru opri afluxul de imigranți spre UE.

Acest acord prevede în special ca Grecia să recunoască Turcia drept „țară terță sigură”, pentru a-i putea trimite toți solicitanții de azil care ajung în Europa debarcând pe coastele elene.