CRIZĂ ÎN UCRAINA: Schimb de focuri la Mariupol. Patru oameni au murit. Timoşenko cere STARE DE URGENŢĂ VIDEO

UPDATE: Preşedintele rus Vladimir Putin a calificat joi drept ‘crimă gravă’ recurgerea de către guvernul de la Kiev la forţa armată împotriva militanţilor proruşi care s-au revoltat în sud-estul Ucrainei, transmite EFE.

‘Au trimis tancurile şi aviaţia împotriva populaţiei civile (…) Iar aceasta este încă o crimă gravă’, a spus Putin, în direct la televiziune, la tradiţionala sesiune de întrebări şi răspunsuri cu compatrioţii săi.

Putin a mai spus că singura soluţie pentru noua putere ucraineană o reprezintă dialogul şi a negat implicarea militarilor ruşi, a serviciilor secrete ruse sau a instructorilor ruşi în revolta care are loc în sud-estul Ucrainei, împotriva guvernului de la Kiev. ‘În estul Ucrainei nu există nicio unitate militară rusă şi nici instructori. Este o prostie’, a insistat preşedintele rus. 
Acest ”exerciţiu”, pe care preşedintele rus îl practică de circa zeci de ani, ce ţine în medie patru ore, este consacrat în mod tradiţional unor preocupări ce se referă mai mult la viaţa cotidiană, precum starea proastă a locuinţelor, ineficienţa autorităţilor municipale sau creşterea preţurilor. Dar Putin intenţionează să profite în acest an de ocazie pentru a-i uni ceva mai mult pe ruşi în jurul politicii sale, cum a fost cazul după alipirea Crimeii la Rusia.

Alte articole

Dezvăluire halucinantă în presa britanică! Putin ar fi vrut, în 2022, să lanseze o bombă nucleară în Ucraina sau să testeze una deasupra Mării Negre

Două drone de război au căzut în Republica Moldova. Confruntări violente între Rusia şi Ucraina

UPDATE: Fostul premier al Ucrainei Iulia Timoşenko insistă ca autorităţile de la Kiev să declare stare de urgenţă în regiunile din ţară unde au loc violenţe armate, scrie publicaţia Sevodinea. Totodată, Timoşenko, cea care candidează la prezidenţiale, consideră că situaţia tensionată din ţară poate fi stabilizată numai cu ajutorul armatei.

UPDATE: Miniştrii afacerilor externe din Rusia, SUA, UE şi reprezentanţii Kievului se vor reuni joi, 17 aprilie, la Geneva, pentru a discuta pe marginea mijloacelor prin care Ucraina ar putea fi scoasă din profunda criză în care se află în prezent, relatează ITAR-TASS, cu câteva ore înainte de începerea consultărilor.

Respectivul format de consultări a fost propus de secretarul de stat american John Kerry, la începutul acestei luni, iar treptat reuniunea a început să prindă contur, după ce şi ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, şi-a dat acordul.

Cu toate acestea, în pofida faptului că discuţiile vor începe peste câteva ore, una dintre cele mai mari necunoscute rămân subiectele concrete pe care le vor discuta delegaţiile în spatele uşilor închise ale luxosului hotel ‘Intercontinental’ din Geneva. 

Cu câteva zile în urmă, în timpul vizitei sale în China, Lavrov a declarat că agenda consultărilor a fost pusă de acord în prealabil. ‘Dezescaladarea, dezarmarea formaţiunilor ilegale, reforma constituţională şi desfăşurarea alegerilor (în Ucraina)’, a spus şeful diplomaţiei ruse.

În acelaşi timp, potrivit diplomaţilor americani, ‘la ora actuală nu există o ordine de zi’. ‘Nu am văzut-o şi cred că fiecare delegaţie va veni la Geneva cu propriile propuneri’, a declarat un reprezentant al reprezentanţei permanente a SUA la departamentul de la Geneva al ONU. SUA sunt organizatorii reuniunii cvadrilaterale din Elveţia.

Potrivit ITAR-TASS, partea ucraineană intenţionează să pună accentul pe alte subiecte. După cum a declarat miercuri ministrul interimar al afacerilor externe al Ucrainei, Andrii Deşciţa, care va conduce delegaţia la aceste consultări, Ucraina va insista asupra anulării deciziei Consiliului Federaţiei ruse de a permite utilizarea trupelor ruse pe teritoriul ucrainean. În afară de aceasta, Kievul intenţionează să insiste asupra ‘retragerii trupelor ruse din Crimeea’, ‘rechemarea trupelor Rusiei de la graniţele de est cu Ucraina’ şi ‘anularea deciziei juridice privind anexarea Crimeii’.

Forţele speciale „Alfa” din cadrul Serviciilor speciale ucrainene (SBU) au reuşit să oprească, în noaptea de miercuri spre joi, asaltul asupra unei unităţi militare din oraşul ucrainean Mariupol, soldat cu patru morţi şi 12 răniţi, relatează presa ucraineană. Retrăgându-se, activiştii au rănit doi trecători şi au dat foc unui microbuz şi unei clădiri situate în apropierea unităţii militare, relatează Ukrinform. 

Jurnaliștii de la BBC au devenit şi ei martorii unei ciocniri între separatiștii pro-ruși și militarii ucraineni, transmite UNIMEDIA.

Câteva zeci de persoane au încercat să oprească coloana cu tehnică militară a armatei ucrainene. Însă soldații s-au aliniat într-un coridor viu, au lansat o rachetă de semnalizare, ceea ce le-a permis să-și continue drumul.

Incidentul s-a produs la circa 10 km de orașul Kramatorsk. Militarii aveau steagul trupelor aeropurtate. 

Occidentul şi ruşii s-au acuzat miercuri reciproc în Consiliul de Securitate în legătură cu un raport al ONU privind drepturile omului în Ucraina, Moscova considerându-l părtinitor, în timp ce Washingtonul, Londra şi Parisul au cerut Rusiei să înceteze amestecul în treburile interne ale Ucrainei, transmite AFP.

Pentru ambasadorul rus, Vitali Ciurkin, raportul Naţiunilor Unite ‘este parţial şi nu reflectă în mod echitabil situaţia populaţiei rusofone din ţară’. Subliniind ‘riscul unui adevărat război civil în Ucraina’, el a afirmat că autorităţile de la Kiev ‘trebuie să deschidă dialogul’ cu separatiştii. 

La rândul său, ambasadorul britanic Mark Lyall Grant a ţinut să atragă atenţia că, spre deosebire de teza rusă, raportul ‘afirmă că rusofonii nu au fost ameninţaţi în Crimeea’ şi că ‘nu au exista atacuri sistematice împotriva comunităţii ruse din Ucraina’. 

Referitor la tensiunile din estul rusofon al Ucrainei, el a subliniat că ‘unităţi paramilitare bine echipate şi înarmate cu puşti automate nu sunt manifestanţi paşnici’.

Pentru ambasadoarea americană Samantha Power, ‘cel mai bun mijloc de a reduce tensiunile este ca aceşti militanţi înarmaţi să părăsească toate clădirile asupra cărora au preluat controlul’. Rusia trebuie, de asemenea, ‘să îşi retragă trupele de la frontieră şi să pună capăt eforturilor de a destabiliza Ucraina’, a reafirmat ea.

Cei doi ambasadori occidentali au ţinut să precizeze că, până în prezent, autorităţile de la Kiev au dat dovadă de reţinere în faţa agitaţiei din estul ţării, după care şi-au exprimat speranţa că reuniunea cvadripartită de la Geneva se va încheia, joi, cu o soluţie politică.

Pentru ambasadorul francez Gérard Araud, ‘ar fi inacceptabil ca manevrele grupurilor violente să ameninţe organizarea alegerilor prezidenţiale de la 25 mai, ‘esenţiale pentru viitorul ţării’. ‘Nu vom lăsa Rusia nici să le împiedice, nici să le discrediteze’, a mai spus el.

Prezentându-şi raportul în faţa Consiliului, secretarul general adjunct al ONU pentru drepturile omului, Ivan Simonovic, a afirmat că ‘trebuie să înceteze înarmarea manifestanţilor (din estul Ucrainei) şi transformarea lor într-o forţă aproape militară’, însă fără să acuze direct Rusia pentru aceasta.

‘Orice persoană care incită la violenţă sau furnizează arme manifestanţilor poate fi considerată responsabilă de tragicele consecinţe ce vor rezulta’, a adăugat el. Simonovic a lansat, totodată, un apel ‘forţelor de securitate (ucrainene) să nu utilizeze forţa inutil sau în mod excesiv’, mai scrie AFP