Un semnal de alarmă a fost tras, marti, de către Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), cu privire la solicitarea Comisiei Europene de revizuire a taxei de claw-back, lucru care ar presupune majorarea acesteia. Producătorii de medicamente au subliniat faptul că această modificare ar putea reprezenta o adâncire a crizei deja existente și o tragedie pentru pacienții români care ar putea fi puși în situația de a nu se putea proviziona cu pastilele de care au nevoie.
„În acord cu Tratatul privind funcţionarea Comisiei Europene această solicită anularea taxei clawback de 15% stabilită de Parlamentul României în 2020. Această solicitare, dacă nu este abordată cu profesionalism de către Guvernul României, va genera discontinuităţi mult mai mari decât în prezent în aprovizionarea pacienţilor cu medicamente din producţia internă, punând sub semnul întrebării continuarea activităţii majorităţii producătorilor de medicamente din ţară”, au transmis, marţi, reprezentanţii PRIMER.
Totodată, aceștia au mai arătat că, ”taxa clawback, o taxa pe venituri unică în industria de medicamente, este plătită încă din 2011 de producători, în condiţiile în care preţurile medicamentelor sunt impuse de Ministerul Sănătăţii, astfel încât nicio parte a taxei nu poate fi absorbită în preţul de vânzare al medicamentelor”.
„Aşadar, apare un fenomen pervers, medicamentele nu se pot scumpi, însă vor dispărea din piaţă, pentru că aplicarea unei taxe clawback în creştere va duce la prăbuşirea rentabilităţii produselor farmaceutice, iar producătorii nu vor avea altă soluţie decât să le scoată din portofoliu. Acest fenomen a dus deja la retragerea multor produse din nomenclator şi creează reale probleme pacienţilor în a-şi asigura continuitatea la tratamente”, au mai transmis producătorii de medicamente.
Conform reprezentanților PRIMER, dat fiind că anul 2022 a fost unul marcat de scumpiri ale materilor prime, majorarea acestei taxe ar putea avea un efect dramatic asupra producătorilor.
„Pentru comparaţie, o taxă similară a fost introdusă doar recent în Ungaria, ca şi o taxa de solidaritate, însă ea are o valoare de maximum 8% şi doar pentru cifre de afaceri foarte mari. În România, producătorii plătesc taxa clawback de 15%, disproporţionat de mară, taxa fiind la cel mai înalt nivel din UE”, au mai transmis producătorii de emdicamente.
Conform acestora, industria românească de medicamente nu a înregistrat progrese semnificative în ultimii 10 ani tocmai din cauza acestei taxe de clawback. Astfel, România a devenit dependentă de importuri în proporție de 80%, motiv pentru care au existat probleme de aprovizionare cu medicamentele specifice de sezon.
„PRIMER face apel la Primul Ministru Nicolae Ciucă şi la Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila să abordeze cu maximă prudenţă şi profesionalism solicitarea Comisiei Europene, în contextul specific al problemelor pe care le au pacienţii şi industria din România. Luarea unei decizii de revizuire în sus a taxei clawback pentru fabricile de medicamente din ţară, care produc medicamente generice, la preţuri accesibile, înseamnă compromiterea gravă a accesului pacienţilor la medicamente şi un efect negativ asupra unui sector economic care are nevoie de sprijin şi nu de măsuri fiscale împovărătoare”, au mai transmis producătorii.