Curtea Supremă, care a fost sesizată de două mici partide din opoziție, a validat întrebarea formulată de guvern: „Doriți ca Uniunea Europeană să decreteze o relocare obligatorie de cetățeni non-ungari în Ungaria, fără aprobarea parlamentului ungar?”.
Guvernul dorește să organizeze această consultare controversată în perioada august-decembrie. El a demarat la începutul lui aprilie campania sa pentru un „nu” spus relocării, agitând în special spectrul „teroriștilor” printre refugiați.
Budapesta estimează că planul de relocare care prevede cote obligatorii pentru repartizarea de migranți, adoptat în septembrie anul trecut de către statele membre ale UE, îi încalcă suveranitatea.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a precizat că acest program a fost decis printr-un „proces de decizie asupra căruia s-au pus de acord toate statele membre” și că acest plan este constrângător din punct de vedere juridic. Ungaria a depus plângere în decembrie la justiția europeană, în speranța de a se sustrage acestei obligații, potrivit Agerpres.
Citeşte şi Ungaria respinge cotele obligatorii de imigranţi stabilite de Uniunea Europeană
Într-o ultimă tentativă de a împiedica procedura referendumului, micul Partid liberal a anunțat marți că a sesizat Curtea Constituțională, subliniind riscul ca acest referendum să „întărească xenofobia deja puternică în Ungaria”. Un veto din partea Curții Constituționale este considerat, totuși, improbabil.
În practică, planul de relocare nu avansează decât cu pași foarte mici la scară europeană: din totalul celor 160.000 de solicitanți de azil pe care statele membre s-au angajat în toamnă să-i repartizeze între ele, doar 1.100 au fost relocați la începutul lui aprilie și niciunul nu a fost transferat în Ungaria.