Criză pe piaţa muncii din România. Companiile aduc angajaţi din străinătate

„Primele iniţiative în sensul recrutării de forţă de muncă din afara ţării au început să apară în România în urmă cu 2-3 ani. Motivele pentru care angajatorii români au apelat la această strategie sunt diverse şi includ migraţia anumitor categorii sociale către ţări mai dezvoltate din vest, scăderea natalităţii, cerinţele în schimbare pentru diferite locuri de muncă, schimbări dictate de noile tehnologii şi incapacitatea sistemului de învăţământ de a se plia la nevoile angajatorilor de astăzi. Industriile în care companiile au recurs la angajarea de lucrători străini sunt: HoReCa, producţie, industria uşoară, agricultură, construcţii, servicii”, arată analiza citată.

Potrivit news.ro, cei mai mulţi angajaţi străini provin din Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia, Thailanda, ţări în care nivelul de trai este sub cel al României.

„Printre dezavantaje se mai numără diferenţele culturale şi de limbă vorbită; integrarea angajaţilor străini într-o nouă cultură; un ciclu lung de angajare, începând cu realizarea documentaţiei şi demararea procedurilor pentru a obţine avizele necesare din partea instituţiilor statului; procesul de recrutare internaţională; volatilitatea forţei de muncă adusă”, arată analiza.

Există, însă, şi avantaje pentru ţările în care trăiesc şi lucrează o foarte mare populaţie străină. Acestea se transformă treptat în centre multiculturale, cosmopolite, cu o serie largă de abilităţi nou formate, care pot contribui la progresul societăţii prin inovaţie şi creativitate.

Alte articole

Peste 50% dintre angajații români sunt nemulțumiți la locul de muncă. Diferența salarială dintre conducere și muncitorii de rând, cea mai des întâlnită plângere

Locuri de muncă 2025. Cum îți sună un job plătit cu 775 de lei pe zi? Se oferă și alte beneficii, nu sunt cerute studii superioare

„Fenomenul globalizării a încurajat migraţia, dar şi importul forţei de muncă mai ieftină. Este o practică des întâlnită, valabilă atât în cazul unor ţări mari precum Statele Unite ale Americii, unde populaţia latino-americană este preponderentă pe anumite sectoare de activitate, dar şi în cazul ţărilor mai mici, precum România. În 50 de ani, importul forţei de muncă va deveni o necesitate, dublată şi de evoluţia demografică negativă la nivelul României. Totuşi, problema imigraţei este una extrem de sensibilă şi politizată, mai ales în contextul actual, cand anumite state îşi pun problema dacă în această cursă de a câştiga forţă de muncă ieftină pentru anumite joburi pe care populaţia locală le refuză, nu cumva riscă să-şi piardă identitatea naţională”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

Pentru angajarea lucrătorilor străini, angajatorii români trebuie să parcurgă mai multe etape: obţinerea avizului de angajare, a unei vize de lungă şedere şi a dreptului de locuire pe teritoriul României, eliberarea unui permis de şedere în scop de muncă sau în scop de detaşare şi obţinerea avizului de angajare.

Acesta din urmă este eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, iar compania care îl solicită trebuie să îndeplinească anumite condiţii, printre care să nu aibă obligaţii către bugetul de stat pe ultimul trimestru anterior depunerii cererii sau să nu se fi epuizat contingentul anual pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă.

Pachetul de beneficii pentru un angajat străin poate include biletul de avion spre România, cazare comună, iar în unele cazuri transport asigurat de la locul de cazare la locul de muncă şi bilet de avion spre ţara de origine la o anumită perioadă de timp. De asemenea, lucrătorii străini pot beneficia şi de masă asigurată şi bucătar specific regiunii din care provin. Pentru a facilita acomodarea acestora, angajatorii pot asigura grupului un reprezentant care vorbeşte o limbă de circulaţie internaţională.

Smartree, unul dintre cei mai importanti furnizori pe piata serviciilor de outsourcing de salarizare si administrare de personal, are peste 90 de angajaţi în sediul din Bucureşti, dar si in centrele regionale din Craiova, Pitesti si Timisoara.