Croaţia a primit undă verde pentru a intra în spaţiul Schengen. Integrată în UE şase ani mai devreme, România tot nu reuşeşte să convingă guvernele din Uniune

Intrarea în spaţiul Schengen a Croaţia, care a devenit membră a UE în 2013 şi care vrea să intre şi în zona euro, a fost un subiect sensibil din cauza migraţiei. ”Croaţia este pregătită”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă, după ce s-a ajuns la un acord între miniştrii de interne ai blocului. Comisia a recomandat includerea Croaţiei în Schengen în octombrie 2019.

Unele grupuri neguvernamentale spun că Zagrebul a făcut eforturi exagerate pentru a demonstra UE că poate opri migranţii fără acte care trec în bloc, pentru a adera la Schengen.

#JHA Council just adopted Conclusions on the fulfilment of the necessary conditions for the full application of #Schengen acquis in #Croatia.
Important day & decision for 🇭🇷 which brought us even closer to achieving the strategic goal of @VladaRH on entering into #Schengen area. pic.twitter.com/OEEj3gXGwy

— Croatia in the EU (@CroatiaInEU) December 9, 2021

Alte articole

Românii trebuie să se pregătească pentru ce e mai rău. Ce se va întâmpla după 1 ianuarie 2025

Percheziții în București și 12 județe într-un dosar pentru trafic de migranți. Erau preluați din Turcia și duși prin România în vestul Europei

Citeşte şi Nicolae Ciucă: „România merită un profil mai puternic în Europa şi în lume”. Detalii din programul de guvernare

Este posibil ca Croaţia să beneficieze de o intensificare a turismului atunci când controalele de la frontiera cu restul blocului vor fi eliminate.

Croaţia a recunoscut în octombrie că ofiţerii săi de poliţie au participat la o respingere violentă a migranţilor la graniţa cu Bosnia, refuzându-le dreptul de a solicita azil în UE.

Nu a fost imediat clar exact când va adera Croaţia la spaţiul Schengen, considerat ca fiind una dintre cele mai mari realizări ale UE, pentru că stă la baza unei Europe din ce în ce mai integrate şi unite.

Citeşte şi România sufocată de gunoaie, procurorul de mediu Teodor Niţă avertizează că Apocalipsa ecologică vine peste noi. „În Occident, ca să scapi de o tonă de de­șeuri, te costă 500 de euro, în România, doar 17”

Deşi circulaţia nestingherită a permis cetăţenilor să trăiască şi să lucreze între graniţele UE, pandemia de Covid-19 a restrâns multe libertăţi de călătorie.

Zona Schengen are 26 de state membre, inclusiv Elveţia şi Norvegia, ţări din afara UE.