Croaţia a îndeplinit toate cerinţele tehnice pentru aderare, iar acum trebuie luată o decizie politică unanimă, de către toate statele membre ale Spaţiului Schengen, ce cuprinde 26 de state europene între care s-a renunţat oficial la prezentarea de paşapoarte şi alte forme de control, la graniţele interne, scrie Vecernji List.
Potrivit ziarului croat, au circulat informaţii că aderarea Croaţiei la Schengen ar putea fi inclusă pe agenda preşedinţiei slovene a Consiliului Uniunii Europene, în a doua jumătate a acestui an.
Principalul avantaj al Croaţiei este că, în termeni geopolitici, nu se află în apropierea marilor generatori de migraţie ilegală. Or, aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen ar însemna crearea unei legături terestre directe între graniţa Turciei şi restul Uniunii Europene, adică acele ţări privite ca destinaţii favorite pentru imigranţii ilegali, notează Vecernji List.
Celălalt avantaj al Croaţiei îl reprezintă turismul: italienii, slovenii, cehii ar prefera să poată trece graniţa mai lejer, fără controale, când călătoresc către şi dinspre Croaţia, menţionează ziarul citat.
Din cauza pandemiei, munca la distanţă a explodat pe întreaga planetă astfel încât unii telemuncitori au ajuns mult mai departe de domiciliul lor.
„Croaţia este minunată, viaţa este frumoasă, accesibilă comparativ cu alte locuri, clima este superbă, accesul la Internet este bun” spune Melissa Paul, o consultantă în marketing în vârstă de 53 de ani, care în prezent locuieşte la Labin, un orăşel pitoresc pe malul Mării Adriatice. În luna ianuarie, americanca a obţinut prima viză creată special de Guvernul croat pentru a atrage telemuncitorii care nu sunt originari din Uniunea Europeană.
Pentru moment este vorba de un program limitat dar autorităţile de la Zagreb vor să îl extindă, scrie Agerpres.
Croaţia a modificat legea cu privire la statutul străinilor pentru a permite nomazilor din afara UE să obţină vize de rezidenţă pe durata unui an şi să fie scutiţi de impozitele pe venit. Solicitanţii trebuie să dovedească că lucrează în regim de telemuncă, că au o locuinţă, o asigurare de sănătate şi venituri lunare de peste 2.200 de euro.
Melissa Paul, care concepe bloguri şi gestionează pe reţele sociale conturile unor artişti sau designeri, figurează printre cei aproximativ 100 de solicitanţi de vize croate, dintre care jumătate sunt britanici sau americani.
Pentru moment, doar aproximativ 30 au obţinut vizele iar Guvernul de la Zagreb speră că numărul va creşte exploziv după ce vor fi ridicate restricţiile de călătorie impuse în contextul pandemiei.
Mica ţară, cu o populaţie de 4,2 milioane de locuitori, şi care se bazează pe veniturile din turism pentru o cincime din PIB, a suferit din plin ca urmare a prăbuşirii industriei internaţionale a călătoriilor. În 2020 numărul turiştilor s-a redus la o treime iar veniturile din sectorul turismului s-au redus cu 50%, până la 4,8 miliarde de euro.
Oraşul Dubrovnik, o perlă a Adriaticii, care înainte de pandemie era preocupat de gestionarea problemelor create de turismul în masă, a fost lovit în mod deosebit. Majoritatea turiştilor ajungeau acest oraş din sudul Croaţiei cu ajutorul avionului, astfel că pandemia a dus la prăbuşirea numărului de vizitatori.