Csaba Sogor, candidat UDMR la europarlamentare 2014

În 1988, Csabo Sogor a absolvit Institutul Teologic Protestant din Cluj, urmând apoi cursuri teologice postuniversitare la Zürich și Basel (1992). Între anii 1988-1999 a fost pastorul Bisericii reformate din Ciceu. Între anii 1999 şi 2000, a ocupat funcţia de consilierul ecumenic și responsabil cu relațiile externe al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, condusă de către episcopul Laszlo Tokes.

În tot acest timp, el a activat şi în viaţa politică. Şi el şi-a început cariera politică imediat după Revoluţie, în 1990 înscriindu-se în UDMR. Din 1995 este membru al Consiliului Reprezentanților Unionali.

În legislatura 2000 – 2004, el este ales senator din partea județului Harghita. Patru ani mai târziu, el este reales ca senator în aceeași circumcripție electorală, din partea aceleiași formațiuni. A fost membru al Comisiei pentru învățământ, știință și tineret și al Comisiei pentru egalitatea de șanse. A fost secretar al Grupului Parlamentar UDMR. A demisionat din Parlament la data de 3 decembrie 2007 pentru a candida la alegerile europarlamentare. El este ales eurodeputat, fiind pe a doua poziţie pe lista UDMR.

Ca europarlamentar, Csabo Sogor a făcut parte din Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne şi din Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Asia de Sud-Est şi cu Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). De asemenea, a fost membru supleant în Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi în Delegaţia pentru relaţiile cu Japonia.  

Alte articole

Alegeri 2024. Profilurile candidaților la prezidențiale. Ce au în comun Marcel Ciolacu, Ana Birchall și Cristian Terheș. Cum a ajuns Simion, în doar câțiva ani, candidatul cu cele mai mari șanse la turul al doilea

Casele de pariuri au actualizat cotele pentru candidaţii la alegerile prezidenţiale. Cine intră în turul al doilea cu Marcel Ciolacu

La începutul mandatului de europarlamentar, el a afirmat că unul din obiectivele sale al Bruxelles va fi autonomia Ţinutului Secuiesc. El a declarat că va milita pentru autonomia acestei regiuni, dar și pentru ca limba maghiară să fie a doua limbă a statului, cel puțin acolo unde comunitatea maghiară reprezintă 20% din totalul populației.

În anul 2001, el le-a cerut maghiarilor din județul Harghita să nu participe la manifestările de Ziua Națională a României sau măcar să poarte o banderolă neagră pe braț, în semn de doliu. A fost acuzat că ar fi colaborat cu fosta Securitate.