Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G prevede că autorizarea va fi acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT). Solicitarea pentru obţinerea autorizării este respinsă prin decizie a Prim-Ministrului, în situaţia în care avizul CSAT este negativ.
Mai mult, proiectul prevede ca și tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a legii şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani. După 5 ani, acestea trebuie înlocuite.
În plus, proiectul de lege propune un regim derogatoriu de la art. 7, respectiv art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Mai precis, proiectul stabileşte că o eventuală cale de atac împotriva deciziilor adoptate potrivit legii poate fi exercitată fără parcurgerea procedurii prealabile stabilite prin Legea nr. 554/2004, pentru a reduce timpul necesar pentru parcurgerea procedurii.
Pentru a putea participa la construirea rețelelor de telecomunicații 5G, companiile trebuie să îndeplinească mai multe condiții concomitent:
1. nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
2. au o structură transparentă a acţionariatului;
3. nu au cunoştinţă de un istoric de conduită corporativă neetică;
4. se supun unui sistem juridic care impune practici corporative transparent
Or, în acest moment, Huawei are probleme cu cel puțin două dintre condițiile puse de statul român, mai precizează sursa citată.