CSAT: Băsescu a cerut Guvernului să legifereze ca tranzitul gazelor din Marea Neagră să se facă prin Transgaz

Membrii CSAT au analizat şi aprobat orientările strategice ale României în planul dezvoltării infrastructurii energetice, în contextul evoluţiilor europene în domeniu.

„S-a apreciat că scenariile privind implicarea ţării noastre în proiecte de infrastructură energetică trebuie să aibă în vedere, dincolo de raţiuni comerciale, dimensiunea strategică şi contribuţia la asigurarea securităţii energetice naţionale şi regionale. Cu acest prilej preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a solicitat Guvernului României să gândească şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazul natural din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, iar surplusul să fie utilizat pentru export„, se arată în comunicatul CSAT.

O altă temă dezbătută de către Consiliu a reprezentat-o analiza măsurilor adoptate de către România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional în perioada octombrie 2013 – septembrie 2014, constatându-se că instituţiile româneşti au pus în aplicare, în perioada de referinţă, aceste sancţiuni prin efectul legii-cadru şi al reglementărilor sectoriale.

De asemenea, pe agenda şedinţei s-a aflat şi analizare activităţilor de implementare a documentelor internaţionale pe linia controlului armamentelor, creşterea încrederii şi securităţii.

Alte articole

Călin Georgescu încă nu acceptă decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: Sunt deja candidat și discutăm de turul 2, refacerea turului 2

Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: „CSAT a desecretizat doar o mică parte, e halucinant ce mai e acolo”

„Membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la aprecierile echipelor de inspecţie străine referitoare la modul în care România îşi respectă şi aplică prevederile acestora. De asemenea, au fost informaţi despre recomandările privind implicarea şi participarea, pe viitor, a ţării noastre în cadrul echipelor care desfăşoară activităţi de menţinere a transparenţei militare în zonă, susţinute de instrumentele specifice tratatelor şi acordurilor din domeniul controlului armamentelor. Din 2013 se desfăşoară un proces de elaborare a unei poziţii comune aliate în baza căreia ar putea să demareze un nou proces de negociere, cu Rusia şi alte state participante, a unui nou regim de control al armamentelor convenţionale în Europa. Membrii Consiliului au apreciat că pe parcursul negocierilor, delegaţia României a acţionat în baza Mandatului-cadru pentru definirea, la nivelul NATO, a elementelor unui viitor regim de control al armamentelor convenţionale, aprobat de către preşedintele României în noiembrie 2013”, se mai arată în comunicat.

Cu privire la participarea Armatei României la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan, în anul 2015, membrii Consiliului au analizat solicitările NATO referitoare la suplimentarea forţelor şi mijloacelor româneşti destinate să participe în acest teatru de operaţii.

Consiliul a aprobat suplimentarea forţelor şi mijloacelor Armatei României, în anul 2015, cu până la 450 de militari, stabilindu-se pentru această misiune un plafon maxim de 650 de militari.

Referitor la Planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2015, Consiliul a aprobat ca Armata României să disloce la astfel de misiuni şi operaţii un număr de 895 de militari. Comparativ cu anul 2014, numărul acestor forţe este diminuat cu 416 de militari. În ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne, forţele care vor participa la misiuni sub egida NATO, UE, OSCE şi ONU vor fi de 1.183 de militari şi poliţişti. Faţă de anul 2014, numărul acestora este mai mare cu 392 de cadre.

Efortul principal va fi reprezentat de participarea cu forţe şi mijloace la misiunea NATO din Afganistan – Resolute Support Mission (RSM), concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA din teatrul de operaţii din Balcani.

În ceea ce priveşte evaluarea consecinţelor crizei din Ucraina, membrii Consiliului au concluzionat că aceasta afectează domenii de interes strategic ale României, precum securitatea maritimă şi aeriană, economică, ameninţări asimetrice, dar şi dimensiunea politică a relaţiilor României cu statele din regiune, pe de o parte, şi cu Rusia, pe de alta. Totodată, membrii Consiliului au concluzionat că, pentru România, devin prioritare atât consolidarea mijloacelor proprii de apărare, cât şi a celor de politică externă (creşterea eficienţei raporturilor cu statele UE/NATO, susţinerea parcursului european al Republicii Moldova şi crearea unui cadru propice pentru consolidarea dialogului cu Kiev).

Actualizarea Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare a reprezentat o altă temă analizată şi aprobată de către membrii Consiliului, aceasta în contextul solicitărilor formulate de către forţele din cadrul sistemului naţional de apărare.

Un alt punct de pe ordinea de zi a fost analizarea Programului cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare, valabil în perioada 2013 – 2016. Membrii Consiliului au aprobat modificarea şi completarea Programului, având în vedere necesitatea satisfacerii nevoilor strategice şi operative ale forţelor sistemului naţional de apărare.

În continuare, Consiliul a analizat Nomenclatorul şi nivelurile cantitative maxime şi intangibile de constituire a rezervelor proprii ale Ministerului Afacerilor Interne. În urma analizei, în baza prevederilor legale în vigoare, membrii Consiliului au aprobat Nomenclatorul şi au avizat, totodată, proiectul Hotărârii de Guvern pentru punerea în aplicare a Nomenclatorului şi a nivelurilor cantitative maxime şi intangibile de constituire a rezervelor proprii ale Ministerului Afacerilor Interne.

În ceea ce priveşte bugetul de stat pentru primul an de război, valabil în perioada 2014 – 2016, o altă temă analizată în cadrul şedinţei Consiliului, membrii au aprobat structura acestuia, conceput ca parte integrantă în ansamblul de măsuri şi acţiuni care se stabilesc şi se realizează pe timp de pace pentru satisfacerea cerinţelor de apărare, concomitent cu asigurarea continuităţii activităţilor economico-sociale în caz de mobilizare sau război.

Referitor la modul de îndeplinire a prevederilor Protocolului general de organizare şi funcţionare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, Consiliul a constatat că, pentru anul 2014, mecanismul naţional de cooperare antiteroristă a valorificat caracteristica sa funcţională de bază – sinergia -, adăugând atributul de celeritate, pentru a răspunde eficient imperativelor generate de evoluţia în dinamică şi diversitate a situaţiei operative antiteroriste.

O altă temă de pe ordinea de zi a constituit-o informarea privind constatările şi concluziile rezultate din activitatea desfăşurată pentru protecţia informaţiilor clasificate. Membrii Consiliului au hotărât ca toate autorităţile şi instituţiile publice centrale deţinătoare de informaţii clasificate să finalizeze inventarierea şi reclasificarea/declasificarea informaţiilor secretizate din gestiunea proprie sau gestionate de către unităţile care funcţionează în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea sau în domeniile lor de activitate şi să soluţioneze, într-un termen scurt, incidentele de securitate produse în cadrul acestora.

În ceea ce priveşte propunerile de buget pe anul 2015 ale MApN, MAI, SRI, SIE, SPP şi STS, membrii Consiliului au decis ca avizarea acestora să se facă după ce Guvernul va avea o imagine clară a resurselor pe care le are la dispoziţie.

În finalul şedinţei, membrii Consiliului au aprobat Planul Naţional de priorităţi informative pentru anul 2015 şi Programul de activitate al CSAT pentru anul 2015, documente prioritare pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională.

Pe timpul şedinţei, s-au mai abordat şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, se mai arată în comunicatul CSAT, postat pe site-ul Administraţiei prezidenţiale.

Ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Traian Băsescu, a avut loc marți, 25 noiembrie, la Palatul Cotroceni.

La şedinţă au participat: prim-ministrul României, domnul Victor-Viorel Ponta; viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, domnul Gabriel Oprea; ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa; ministrul Afacerilor Externe, domnul Bogdan Aurescu; ministrul Justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc; ministrul Economiei, domnul Constantin Niţă; ministrul Finanţelor Publice, doamna Ioana-Maria Petrescu; directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George-Cristian Maior; şeful Statului Major General, domnul general-locotenent Ştefan Dănilă; consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, domnul Iulian Fota, şi secretarul CSAT, domnul general Ion Oprişor. Au mai participat, ca invitaţi: prim-adjunctul directorului Serviciului de Informaţii Externe, domnul general Silviu Predoiu, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, domnul general ing. Marcel Opriş, şi directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul general Lucian-Silvan Pahonţu.