Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT: Proiectul legii cibernetice, finalizat până la sfârşitul anului UPDATE

Klaus Iohannis a prezentat concluziile şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării:

– MApN a decis care unitate din Romania se va constitui in Brigada multinationala NATO. Este vorba despre Brigada II Infanterie Rovine, care va prelua rolul de brigada multinationala. Aceasta brigada isi are sediul in Craiova.

– Am avut pe ordinea de zi strategia privind evolutiile din Orientul Mijlociu, chestiune foarte importanta care s-a adus pe ordinea de zi pentru ca CSAT a dorit o prelucrare a unei prime informari a MAE. Avem o abordare sustenabila care prevede reluarea relatiilor, in special economice, cu aceste tari, relatii care partial au fost intrerupte de razboiul din Siria. Pentru Romania aceasta zona e in continuare importanta.

– Am avut un punct pe ordinea de zi care se refera la relatia dintre Romania si Republica Moldova. Am constat in informarea facuta de ministrul de Externe carelatia noastra trebuie sa devina mai buna, mai pragmatica si mai previzibila. Pentru a imbunatati abordarea relatiei Romania-Republica Moldova, s-a decis sa se lucreze pe o strategie pe termen mediul si lung pentru a stabili cum ne vom pozitiona in aceasta relatie. Este nevoie de o implicare de o implicare economica mai profunda in relatiile cu Republica Moldova. Evolutia din Moldova a aratat ca partidele pro-europene au dificultati si aceste dificultati s-au vazut foarte bine dupa alegerile parlamentare. E nevoie de o relatie imbunatatita, faptul ca Romania sprijina Moldova cu o finantare importanta – e doar un inceput, noi credem ca e nevoie de o implicare mult mai importanta si e nevoie de implicarea noastra in constructia si intarirea institutiilor democratice.

Alte articole

Marcel Ciolacu despre ce îl motivează să candideze la alegerile prezidențiale: „E suficient. Ne-am jucat suficient”

EXCLUSIV Ludovic Orban spune că viitorul președinte al României trebuie să fie opusul lui Klaus Iohannis

– Avem o tema care apare periodic si care am considerat ca e foarte importanta si am avut o discutie ampla pe situatia industriei de aparare. S-a prezentat situatia Companiei nationale Romarm, cu probleme, cu oportunitati, si am discutat destul de mult. E nevoie de o reorganizare pentru a o face mai performanta, mai credibila si suficient de mare pentru a deveni un partener serios pentru investitori. E nevoie urgenta de corelarea nevoii de dotare a armatei si oferta Romarm. Aceste aspecte nu au fost tratate corespunzator multi ani. Se va lucra intens in special la ministerul Economiei si Apararii.

– O tema foarte importanta in special in actuala situatie geopolitica a fost evaluarea privind nivelul de securitate cibernetica. Au fost incercari pentru a merge in Parlament, pana acum fara un succes notabil. Este in pregatire actul la nivelul guvernului si pana la finalul anului va fi finalizat acest proiect de lege. E nevoie de imbunatatirea considerabila a nivelului de constientizare in domeniu. Azi, foarte mult societati furnizoare de utilitati sunt complet informatizate. Imaginati-va ce s-ar putea intampla la un atac cibernetic, de exemplu, asupra unui sistem de apa potabila dintr-un mare oras. Acest lucru teoretic e posibil daca o entitate doreste sa porneasca un astfel de atac. Trebuie sa ne protejam infrastructura cibernetica la toate institutiile publice.

– O tema foarte importanta, am avut o informare legata de sistemul de sanatate publica si starea de sanatate a cetatenilor din partea ministrului Sanatatii. Ni s-a prezentat abordarea fata de problema infectiilor nozocomiale, unde ministrul ne-a informat ca s-au facut pasi foarte importanti in zona clarificarii legislative, a reglementarilor, inclusiv pentru biocide, in zona investitiilor necesare pentru infrastructura. S-au facut pasi importanti in reglementare, in modul in care se planifica investitiile, dar mai e foarte mult de lucru pentru a implementa aceasta legislatie si pentru a ajunge efectiv la investitia propriu-zisa.

––––––––––––––––––––––––

Directorul adjunct al SIE, Silviu Predoiu, a participat la şedinţa CSAT în locul lui Mihai Răzvan Ungureanu, care a demisionat luni de la conducerea Serviciului. Silviu Predoiu nu a avut însă şi drept de vot în cadrul Consiliului, fiind doar înlocuitor legal.

Şedinţa de marţi a CSAT a fost prima la care a participat şi Dragoş Tudorache în calitate de ministru de Interne.

SRI a fost reprezentat de adjunctul directorului Serviciului Cristian Bizadea, deoarece directorul SRI, Eduard Hellvig, și prim adjunctul Serviciului, Florian Coldea, se află într-o vizită de lucru pentru îndeplinirea unei misiuni.

Reuniunea Consiliului este una ordinară, trimestrială. Agenda CSAT a fost anunţată luni de către purtătorul de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, Mădălina Dobrovolschi.

„Ordinea de zi a şedinţei cuprinde următoarele puncte: implementarea deciziilor adoptate la summitul NATO de la Varşovia cu implicaţii la nivel naţional, evoluţiile din Orientul Mijlociu şi implicaţii pentru România, principalele măsuri necesare pentru înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale generate de un aflux masiv de imigranţi, precum şi pentru prezervarea climatului de ordine şi siguranţă publică”, a anunţat purtătorul de cuvânt.

Alte teme aflate pe agendă sunt evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituţiilor publice din România, situaţia operatorilor din industria de apărare, constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii multinaţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea elementelor esenţiale ale prezenţei Aliate înaintate, sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor, a mai spus Dobrovolschi.

La finalul reuniunii CSAT vor avea loc declaraţii de presă, însă nu a fost stabilit încă dacă acestea vor fi susţinute de către preşedintele Klaus Iohannis sau de către purtătorul său de cuvânt.

„Sunt lucruri absolut uzuale, este şedinţa aferentă trimestrului trei. Nu sunt lucruri senzaţionale”, a spus Klaus Iohannis, duminică.

Precedenta şedinţă a CSAT a avut loc pe 26 iulie.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, potrivit Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce primul-ministru este vicepreședinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul prezidențial pentru securitate națională.

La lucrările Consiliului pot participa ca invitați, cu aprobarea președintelui, și reprezentanți ai parlamentului, ai administrației publice centrale și locale, ai organizațiilor neguvernamentale, ai altor instituții publice cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale, precum și ai societății civile.

CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

Ședințele CSAT au un caracter secret, se desfășoară în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și sunt conduse de președintele acestuia, iar în absența sa, de vicepreședinte. Ordinea de zi este stabilită de președinte, cu consultarea vicepreședintelui.

***

În timpul mandatului actualului președinte al țării, Klaus Iohannis, CSAT s-a întrunit de nouă ori.

CSAT s-a reunit pentru prima dată sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, la 3 martie 2015, și a discutat, printre altele, despre starea de securitate din Ucraina și implicațiile pentru România, integrarea în Uniunea Europeană a Balcanilor de Vest, provocările generate de migrație în contextul securității din zone cu potențial terorist etc.

La 9 iunie 2015, CSAT s-a întrunit pentru a discuta despre Strategia Națională de Apărare a Țării, despre impactul defrișărilor ilegale ale fondului forestier național, despre forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara țării, în 2016, despre stadiul implementării deciziilor Summitului NATO din 2014, despre pregătirea Consiliului European din iunie 2015 pe dimensiunea politicii de securitate și apărare comună etc.

Defrișările ilegale au fost un subiect discutat și la reuniunea Consiliului din 30 iulie 2015, în cadrul căruia a mai fost abordat și subiectul privind impactul regional și consecințele pentru România ale evoluțiilor de securitate din proximitatea flancului estic al NATO.

La 17 septembrie 2015 a avut loc ședința CSAT care a abordat teme precum: modul în care se implementează Strategia Națională de Apărare a Țării; migrație și poziția României la Consiliul Justiție și Afaceri interne din 22 septembrie 2015; evoluțiile din Orientul Mijlociu (Siria și Iran); necesitatea ca România aibă o contribuție mai mare la forțele de menținere a păcii organizate sub egida ONU etc.

Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, precum și planul de întrebuințare a forțelor armate ale României care se trimit la misiuni și operații în afara țării în 2016 (misiunea NATO din Afganistan — Resolute Support Mission, menținerea participării la operațiile NATO KFOR și UE ALTHEA) au fost temele de pe ordinea de zi a CSAT din 10 decembrie 2015. Forțele puse la dispoziție, în 2016, de către Ministerul Apărării Naționale, pentru misiuni în afara țării, numără 1.181 militari, cu 158 de militari mai mult decât în 2015. La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne urma să pună la dispoziție pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO și ONU, în 2016, 1.530 de jandarmi și polițiști, potrivit presidency.ro.

La 11 martie 2016, președintele Klaus Iohannis a convocat o reuniune de urgență a CSAT, pentru a analiza, dezbate și găsi soluții în timp real la situația creată de decizia Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016 privind constituționalitatea interceptărilor telefonice. În cadrul reuniunii de urgență, CSAT a avizat proiectul de OUG al Ministerului Justiției privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

În cadrul ședinței CSAT din 15 martie 2016 s-a convenit asupra măririi graduale a alocațiilor bugetare pentru înzestrarea Armatei României până în anul 2027. S-a mai analizat impactul actorilor non-statali de factură jihadistă asupra mediului de securitate din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, fenomenul migrației ilegale, dar și stadiul acțiunilor întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier național.

La ședința din 26 mai 2016, au fost discutate următoarele subiecte: strategia militară a României; programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă; stadiul îndeplinirii obiectivelor și priorităților Ministerului Apărării Naționale, stabilite prin Directiva de planificare a apărării, în anul 2015; Forțele Armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2017; mandatul României la Summitul NATO 2016 de la Varșovia; activitatea desfășurată de către Serviciul Român de Informații în anul 2015 și principalele obiective pentru anul 2016; infecțiile intraspitalicești ca vulnerabilitate a sectorului medical cu impact asupra securității naționale; stadiul și evoluția Proiectului Unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavodă.

Summit-ul de la Varșovia din 8-9 iulie 2016 a fost principala temă a CSAT din 26 iulie, președintele Klaus Iohannis declarând, la finalul ședinței, că Summitul a fost un succes pentru România și că țara noastră a reușit să atingă toate obiectivele propuse. Printre cele mai importante prevederi ale Declarației finale a Summitului de la Varșovia care privesc România se numără: declararea scutului american antirachetă de la Deveselu drept capacitate NATO; prezența unei brigăzi militare multinaționale în România la care și-au anunțat deocamdată participarea efective poloneze și bulgare; dezvoltarea planului de contingență obținut de România la Summitul NATO din 2014. Alte teme discutate în cadrul ședinței din 26 iulie 2016 au fost: situația din Turcia, relațiile României cu Orientul Mijlociu, evaluarea stării de securitate a României din perspectiva riscurilor și amenințărilor de natură teroristă, integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european.