Klaus Iohannis: România va avea o reţea de laboratoare acreditate pentru controlul dezinfectanţilor

UPDATE Administraţia Prezidenţială a publicat pe site declaraţia integrală susţinută de Klaus Iohannis la sfârşitul şedinţei CSAT.

„În cadrul şedinţei de astăzi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-au luat decizii importante privind securitatea naţională.

Temele incluse pe agendă şi analizate de către membrii Consiliului au vizat atât proiecte prevăzute în Programul de activitate a Consiliului pe anul în curs, cât şi unele problematici de actualitate, în concordanţă cu dinamica şi realităţile interne şi internaţionale, cum a fost, de exemplu, tema sănătății, pe care am inclus-o suplimentar.

A fost un moment important, dat fiind faptul că o parte dintre deciziile Consiliului au urmărit consolidarea prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, document de orientare strategică în baza căruia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării asigură organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă, în conformitate cu Constituția României.

Alte articole

Carmen Iohannis, pusă la colț după apariția de la secția de votare din Sibiu. Cum s-a îmbrăcat soția președintelui

Victor Ponta, despre cele două mandate ale lui Klaus Iohannis: „Au fost 10 ani răi pentru cei mai mulţi dintre noi; am avut toţi „ghinion”!”

Strategia Militară a României

O primă temă dezbătută de către Consiliu a reprezentat-o analiza şi avizarea Strategiei Militare a României. Documentul transpune în practică politica de apărare şi securitate naţională, definind cadrul de dezvoltare a organismului militar pentru apărarea armată a ţării în context aliat, având la bază prevederile Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, ale Cartei Albe a Apărării şi ale documentelor NATO şi ale Uniunii Europene.

Pornind de la potenţialele riscuri şi ameninţări identificate la adresa securităţii României, Strategia stabileşte misiunile Armatei României şi nivelul militar de ambiţie, pentru a căror îndeplinire trebuie constituite, dezvoltate şi menţinute capabilităţi credibile, dar şi sustenabile.

O altă decizie pe care am luat-o astăzi în şedinţa Consiliului a fost aprobarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.

Scopul Programului este de a asigura capabilităţile necesare Armatei României pentru promovarea intereselor naţionale şi protejarea acestora în faţa riscurilor şi ameninţărilor curente, în dezvoltare şi în perspectivă, precum şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale în planul securităţii şi al apărării.

S-a concluzionat că demersurile viitoare ale Ministerului Apărării Naţionale pentru implementarea măsurilor stabilite în Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 impun respectarea Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare la 2% din PIB.

Militari români în misiuni externe

În aceeaşi ordine de idei, Consiliul a aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, conduse de NATO, UE, ONU şi OSCE în 2017. Armata României va putea participa cu 1.401 militari şi civili. Iar în ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne, forţele puse la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţional în anul 2017 sunt în număr de 783 militari și polițiști, care vor putea fi dislocaţi în teatrele de operaţii.

Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a aprobat liniile generale de mandat ale României la Summitul NATO de la Varşovia, care va avea loc pe 8 și 9 iulie 2016, cu menţiunea ca acestea să fie actualizate şi adaptate, în funcţie de negocierile din Alianţă şi, evident, de evoluţiile situaţiei internaţionale.

Unităţile 3 şi 4 şi de la Cernavodă

În cadrul şedinţei Consiliului am analizat şi aprobat Raportul Ministrului Energiei privind stadiul şi evoluţia Proiectului Unităţile 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, stabilind că acesta reprezintă un proiect prioritar de investiţii pentru România, care va asigura creşterea cotei energiei nucleare la 30 sau chiar 32% din totalul producţiei naţionale de energie electrică şi va contribui substanţial la creşterea economică, menţinerea, dar şi crearea de noi locuri de muncă.

Sistemul de sănătate

Am analizat în şedinţa Consiliului situația din sănătate. Nu este vorba doar despre un aspect singular, ci despre siguranța vieții oamenilor și despre sănătatea publică. Aici putem include subiectul dezinfectanților, dar și chestiuni care țin, spre exemplu, de medicamente sau de siguranța alimentară.

Am discutat și convenit un plan de acţiune, concretizat printr-o hotărâre a Consiliului, care stabileşte, în câteva puncte, măsuri referitoare la: norme, proceduri, control, laboratoare.

În ceea ce privește normele, avem nevoie de norme, norme aliniate la cerinţele standardelor europene referitoare la antiseptice şi dezinfectante chimice, norme mai exigente, mai aplicate, inclusiv cu sancțiuni mai severe. S-a convenit ca un asemenea pachet de norme să fie elaborat la nivel de guvern până la sfârşitul lunii iulie.

În acest scop, la Guvern se va constitui un grup de experți, unde participă medici, biologi, chimiști, specialiști în siguranță alimentară și alte categorii de specialiști, care să lucreze la acest pachet de norme.

Acestea privesc modul în care se pun pe piață produsele biocide, dar și curățenia, dezinfecția și sterilizarea în spitale, conformitatea cu standardele europene referitoare la antiseptice și dezinfectante chimice, activitatea de control și inspecție sanitară de stat, precum și întărirea capacității de control a Ministerului Sănătății.

De asemenea, va trebui reglementat modul de coordonare a activității între domeniile sănătăţii umane, veterinare, alimentaţiei publice şi creşterii animalelor, pentru stabilirea unor măsuri în vederea utilizării eficiente a antibioticelor.

Guvernul României va urmări implementarea tuturor obiectivelor stabilite în Planul strategic de prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale 2016-2018, prin care sunt dispuse măsuri privind prevenția, reducerea incidenței, monitorizarea și creșterea capacității de diagnostic a infecțiilor intraspitalicești.

În ceea ce privește procedurile și controlul, am convenit crearea unui mecanism de raportare, informare și control. În mod evident, este nevoie nu doar de norme mai exigente, ci și de un control mult mai riguros.

Trimestrial, așa s-a stabilit, Guvernul României va prezenta Consiliului Suprem de Apărare a Ţării informări cu privire la sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor.

S-a hotărât, de asemenea, ca Guvernul să inițieze programe de instruire și perfecționare a pregătirii personalului medical pentru identificarea, prevenirea și combaterea infecțiilor intraspitalicești, precum și legate de responsabilitatea pentru asigurarea unor servicii medicale de calitate.

În ceea ce privește laboratoarele, România va dezvolta o rețea de laboratoare acreditate, care pot analiza inclusiv soluțiile dezinfectante. Am discutat despre condițiile necesare creării unei asemenea rețele, care să asigure controlul oficial conform cerințelor Uniunii Europene.

S-a luat decizia ca Guvernul României să elaboreze un program de investiții pe termen lung. Acesta urmărește, pe de-o parte, crearea la nivel național de laboratoare acreditate pentru efectuarea testelor de evaluare a eficienței biocidelor, iar, pe de altă parte, reorganizarea și dotarea corespunzătoare a autorităților de control în domeniul sănătății publice, la nivel central, cât și teritorial, cu respectarea regulamentelor și a standardelor europene în domeniu.

UPDATE Klaus Iohannis, declaraţii:

S-au luat decizii importante.

O parte din decizii au urmărit consolidarea măsurilor cuprinse în strategie de securitate a ţării.

Strategia militară a României

Pornind de la potenţialele riscuri, Strategia stabileşte misiunile militare ale României. în plan extern

Am aprobat programul de înzestrare a Armatei până în 2026.

Demersurile viitoare ale MApN impun respectarea acordului politic naţional privind creşterea alocării a 2% din PIB pentru Apărare.

Am aprobat participarea la misiuni NATO, ONU, OSCE.

Armata va participa cu 1.401 militari.

Despre Unităţile 3 şi 4 Cernavodă

Am analizat raportul ministrului Energiei privind Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, care va asigura creşterea cotei energiei nuclearela 30% din totalul Sistemului energetic.

Despre sistemul de sănătate

Am stablit măsuri referitoare la norme, laboratoare

Avem nevoie de norme aliniate la cele europene

Guvernul va elabora un set de norme până la sfârşitul lunii iulie, cu ajutorul unui corp de specialişti.

Vor privi modul în care se pun piaţă prosudsele biocide

Am convenit crearea unui mecanism de raportare şi control.

Trimestrial, guvernul va prezenta CSAT informări cu privire la sistemul naţional de sănătate.

România va dezvolta o reţea de laboratoare acreditate care vor putea verifica inclusiv dezinfectanţii

Va fi elaborat un program de investiţii pe termen lung.

UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis va face declaraţii la ora 15.00, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. 

Pe ordinea de zi a ședinței CSAT vor fi incluse subiecte referitoare la activitatea desfășurată de către Serviciul Român de Informații în anul 2015 și principalele obiective pentru anul 2016 și situația actuală a sistemului de sănătate publică — infecțiile intraspitalicești ca vulnerabilitate a sectorului medical cu impact asupra securității naționale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

De asemenea, subiectele din CSAT vor viza strategia militară a României, programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă, stadiul îndeplinirii obiectivelor și priorităților MApN, stabilite prin Directiva de planificare a apărării, în anul 2015, forțele armate ale țării noastre care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2017, mandatul României la Summitul NATO 2016 de la Varșovia, stadiul și evoluția Proiectului unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavodă.

În cadrul ședinței vor fi abordate și alte subiecte de interes pentru securitatea națională, precizează Administrația Prezidențială.

Ședința CSAT va avea loc începând cu ora 11,00.

Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis anunța că pe ordinea de zi a reuniunii CSAT a fost inclus și un punct legat de domeniul sănătății.

„Din păcate, s-a văzut și cu ocazia ultimului scandal public, cel al dezinfectanților, ce pagube imense pot apărea din cauza nepăsării și a corupției în sistemul de sănătate publică. După cum probabil vă amintiți, am inclus elemente de sănătate în documentul numit „Strategia națională de apărare a țării” și am inclus sănătatea la chestiuni de securitate națională. Având în vedere toate acestea, am inclus pe ordinea de zi a CSAT, care va avea loc săptămâna viitoare, pe 27 mai, un punct destinat acestui sector. Am cerut pentru această lămurire în CSAT materiale de la Ministerul Sănătății, de la instituțiile care au informații în legătură cu aceste chestiuni și am cerut să vină nu doar cu prezentarea situației, ci și cu soluții„, declara Iohannis.

El sublinia, însă, că nu în CSAT se rezolvă problema din domeniul sănătății.

Pe 13 mai, după întâlnirea de lucru dintre președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș, Administrația Prezidențială anunța că mandatul României la summitul NATO de la Varșovia va fi supus validării în cadrul viitoarei ședințe a CSAT.

Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 15 martie.