Cseke Attila, despre reabilitarea clădirilor cu risc seismic: „E nevoie de un program de finanţare multianuală. Proprietarii vor avea interdicţie la vânzare 25 de ani”

Într-o conferinţă de presă în care a prezentat bilanţul activităţii ministerului pe anul 2021, Cseke Attila a arătat că are trei nemulţumiri, acestea fiind legate de procesul de descentralizare, de consolidarea de risc seismic, precum şi de proiectul de lege privind reducerea decalajelor.

„Programul de consolidare de risc seismic nu a parcurs încă circuitul de avizare interministerială. Avem nevoie de un program cu nişte principii şi criterii cu totul noi, pentru că cel aflat în vigoare este din 1994 şi categoric este depăşit ca funcţionalitate – se şi vede din investiţiile care au avut loc sau de fapt mai mult n-au avut loc. Acest program trebuie revigorat, este prevăzut ca şi reformă în PNRR şi anul acesta va fi realizat. Vorbim de un proiect de lege cu care vom merge în Parlament, nu de o ordonanţă de urgenţă”, a afirmat Cseke Attila.

El a precizat că pentru acest program trebuie să mai dea avize Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, apreciind că va intra în dezbaterea parlamentară, cel mai probabil, în primăvara acestui an.

„Ceea ce urmăreşte acest program, pe scurt, faţă de programul care este în vigoare, dar care este nefuncţional, este în primul rând să fie o finanţare multianuală. Unul din neajunsurile principale ale programului actual este finanţarea naţională, fiind un program creat în 1994, astfel încât, şi dacă Guvernul aprobă lista de investiţii pentru care se prevăd consolidări de risc seismic, până când se porneşte procedura de achiziţie şi se finalizează şi termenul de execuţie, este imposibil pentru oricine, astăzi, în România, ca într-un an de zile – de la aprobare, la achiziţie şi la execuţie – să consolidezi, de exemplu, o clădire în Bucureşti. Deci, trebuie să facem un program de finanţare multianuală. Includem pentru prima dată la finanţare şi clădirile publice. În forma în vigoare sunt doar clădirile multirezidenţiale, adică blocurile de locuinţe. Includem şi clădirile publice şi în aceste clădiri publice sunt instituţii, sunt foarte mulţi angajaţi şi ele trebuie consolidate. Nu va mai exista o cofinanţare”, a explicat ministrul Dezvoltării, potrivit Agerpres.

Alte articole

Peste 2.100 de extrase de carte funciară au fost eliberate în prima zi în care serviciul a devenit gratuit. Cseke Attila: „Statul a renunțat la acest tarif din respect pentru cetățean”

Concedieri masive anunţate de Guvernul României. Se taie alte 500 de posturi, cine sunt primii funcţionari care îşi fac bagajele

Citeşte şi: Marius Budăi, ministrul Muncii: „Ne dorim să prelungim măsurile de sprijin pentru angajații și angajatorii afectați de eventuale restricții COVID-19

El a mai spus că proprietarii incluşi în program vor avea o interdicţie de vânzare de 25 de ani.

„Practic, programul prevede finanţarea integrală din bugetul de stat a consolidărilor de risc seismic, astfel încât să nu mai avem discuţia referitoare la proprietarii care nu pot să suporte, pentru că nu au posibilităţi financiare şi aşa mai departe. Acest lucru este legat în mod categoric de interdicţie de vânzare pentru proprietar, pentru că este o creştere a valorii apartamentului prin consolidare de risc seismic, care este o finanţare de la stat. Vom avea o interdicţie de vânzare, respectiv în perioada interdicţiei de vânzare proprietarul poate să-şi vândă apartamentul, dar atunci trebui să restituie statului cota parte din investiţia de consolidare de risc seismic. Deci, sunt câteva modificări esenţiale faţă de programul actual, care să dea şansa repornirii acestui deziderat care este foarte important, pentru că în ultimii ani, din păcate, nu s-a reuşit şi din cauza acestui program ineficient de consolidări de risc seismic. Perioada interdicţiei este de 25 de ani pentru persoane fizice. Pentru persoane juridice, interdicţia este de 5 ani, în legislaţia actuală, şi noi propunem 10 ani”, a subliniat Cseke Attila.

Ministrul Dezvoltării a mai anunţat că va urmări în acest an modul de derulare a procesului de descentralizare, până acum doar un singur minister – cel al Tineretului şi Sportului – întocmind un proiect pe această temă.

„Ministerul Dezvoltării are atributul de coordonator al procesului de descentralizare. Din păcate, în 2021 am avut un singur minister – Ministerul Tineretului şi Sportului – care a întocmit un proiect de descentralizare sectorială pe domeniile tineret şi sport, care a fost în transparenţă decizională. Categoric ne dorim ca acest proces de descentralizare în 2022 să ia un alt avânt şi vom insista la ministerele de linie pentru acest lucru”, a detaliat Cseke Attila.

În ceea ce priveşte proiectul de lege privind reducerea decalajelor, el a afirmat că acesta nu a fost încă finalizat şi aprobat, dar s-au făcut câţiva paşi – patru programe de investiţii -, urmând ca acesta să fie un alt obiectiv prioritar pentru anul 2022.

Citeşte şi: Victor Ciutacu atacă ideea materiei „Istoria evreilor. Holocaustul”: „E o tâmpenie grandioasă, o încercare a inadecvatului care gândeşte la fel de lent cum vorbeşte să se pună bine cu evreimea mondială”